Dacă tirajele scad în destule cazuri, numărul de cititori ai cotidienelor româneşti creşte la majoritatea titlurilor prezente pe piaţă.
Aşa se vede în cifrele ultimului val al Studiului Naţional de Audienţă (SNA), date publicităţii ieri şi valabile pe intervalul iulie 2007-iulie 2008. Cum se explică această situaţie? Presa scrisă era în criză, la nivel mondial, chiar înainte de evoluţiile negative de pe piaţa imobiliară din SUA. Zilele trecute, mai multe titluri importante din media anglo-saxonă au anunţat concedieri, iar „Christian Science Monitor“, un ziar vechi de 100 de ani, îşi va înceta apariţia cotidiană pe hârtie, pentru a se muta, previzibil, pe internet. Situaţia din România pare diferită. Iar motivele pot fi două.
În primul rând, s-a vorbit despre faptul că SNA nu măsoară numărul propriu-zis de cititori ai unui ziar, ci află, prin metode de sondare, câţi respondenţi susţin că au citit ziarul respectiv. Metodologia din România e asemănătoare cu cea din alte ţări şi indică, de la un punct încolo, mai curând notorietatea unui brand decât cititorii. În valul SNA publicat ieri, atrage atenţia plasarea apropiată a celor două cotidiene ale lui Dinu Patriciu, „Click!“ şi „Adevărul“, cu 383 de mii şi respectiv 398 de mii de cititori pe număr. Tirajul primului titlu e de aproape patru ori mai mare decât al celui de-al doilea, dar „Adevărul“ are mai multă vechime şi, deci, notorietate. Creşterile înregistrate de 13 din cele 16 cotidiene auditate se pot lega prin urmare de numeroasele campanii, relansări şi cosmetizări grafice prin care au trecut ziarele în ultimii trei ani, de când majoritatea titlurilor de pe piaţa cotidiană au trecut în proprietatea „mogulilor“, unde au beneficiat de sprijin de marketing.
Există însă şi titluri relativ vechi, precum „Libertatea“, liderul pieţei, care urcă de la 1,3 milioane la 1,353 milioane de cititori pe număr. Foarte bine stă şi „Gazeta Sporturilor“ (750 de mii de cititori pe apariţie), iar „Can-Can“ şi „Click!“, cele două tabloide lansate anul trecut, îşi confirmă evoluţia ascendentă, cu 489 de mii şi 383 de mii de cititori. Dincolo de zgomotul făcut în jurul ziarelor în ultimii trei ani, poate fi vorba pur şi simplu de adecvarea mai bună a conţinutului la cititori.
S-a spus deja că vechii lideri, ziarele conduse în trecut de un Cornel Nistorescu, Petre Mihai Băcanu sau Sorin Roşca Stănescu, au fost detronaţi de un nou val de publicaţii, realizate de redactori-şefi din generaţia apărută după 1989. Lucrurile sunt, în 2008, gândite oarecum mai strategic decât în trecut, conform principiilor occidentale de publishing.
Tabloul devine mai clar dacă reamintim faptul că în România există foarte puţini cititori de presă scrisă, comparativ chiar cu alte pieţe din Europa de Est. E vorba de un milion şi ceva de exemplare de cotidian vândute pe zi, la o piaţă de 21,6 milioane de locuitori. Atunci când, într-o astfel de piaţă, se investesc bani şi competenţă, este normal ca presa scrisă să înceapă să crească, odată ce depăşeşte un punct mort care, conform ultimului SNA, pare a fi trecut.
Recomandările noastre
