Editura Evenimentul si Capital

Italienii "amprentează" şi casele săseşti

7799a91136ad8002f0c8c7aeb60c997f99775950
Autor: | | 18 Comentarii | 0 Vizualizari

În satele de lângă Sibiu, o italiancă a început "amprentarea" caselor săseşti - locuite în proporţie mare şi de romi -, enervată de felul în care sătenii alterează imaginea tradiţională a locuinţelor lăsate moştenire de populaţia de origine germanică. Giovanna Bassetti împreună cu soţul său, Paolo, manager la Silcotub Zalău, şi cu Giorgio Ficcarelli, unul dintre reprezentanţii Comisiei Europene în România, au început o campanie de "educare" a locuitorilor prin care încearcă să-i facă să renunţe la termopane, la tabla de pe acoperişuri şi la culorile ţipătoare cu care îşi renovează aceştia pereţii.

„Expaţii“ au reuşit până acum să-i convingă pe primarii din 16 sate să semneze un manifest pentru recondiţionarea tradiţională a caselor săseşti, dar speră ca în final să impună o lege pentru reglementarea acestui lucru. Italienii au împroprietărit o familie de romi Fost cercetător naturalist, Giovanna Bassetti şi-a cumpărat mai întâi o casă în Copşa Mare, sat care aparţine comunei Biertan - una dintre primele aşezări germanice din Ardeal cunoscută pentru cetatea medievală şi biserica fortificată care adună mii de turişti anual. A luat-o de la primărie, după ce le-a găsit romilor care locuiau în chirie un alt adăpost. „Când am venit prima dată, ne-a plăcut foarte tare această casă şi am început să căutăm posibilităţi să o cumpărăm. Am descoperit că aparţinea primăriei din Biertan, dar nişte romi locuiau în ea. Primarul era gata să ne-o dea, dar numai dacă găseam o soluţie pentru romi. Aşa că am găsit o casă pentru ei, am cumpărat-o, ei au devenit proprietarii acelei case, ceea ce a fost un noroc pentru ei. N-au avut nicio problemă în a accepta schimbul şi apoi am cumpărat noi casa de la primărie, am restaurat-o şi acum locuim în ea“, povesteşte italianca. Încăpăţânarea meşterilor locali Expaţii au luat casa şi au căutat meşteri pricepuţi care să o refacă fix aşa cum arăta când a fost ridicată de saşi. L-au găsit, în Copşa Mare, pe Nicolaie Nevodar - constructor, zidar, zugrav, după cum îşi defineşte singur meseria. Nicolaie n-a fost de la început de acord cu dorinţele italienilor pentru că, spune acesta, „după părerea mea, dacă refaci o construcţie numai cu un pic de var, aşa cum este tradiţia, tencuiala rezistă puţin pentru că nu există ciment care să lipească bine totul. Cimentul îi dă altă rezistenţă“. În plus, meşterul nu vedea de ce trebuie să plăteşti mai mult şi în final construcţia să ţină mai puţin. „În general fac asta, reconstrucţie după tradiţie, doar cei care au bani mulţi. Costă, e mai migălos, formele sunt mai greu de făcut şi, în final, e mai greu. Dar lui Paolo îi place doar cu materiale vechi şi aşa i-am făcut până la urmă“, explică Nicolaie, în timp ce îmi arată - în centrul Biertanului - cum unei case recondiţionate „după manual“ i-a picat tencuiala foarte repede şi va trebui să se intre din nou cu trafaletul, canciocul şi bidineaua în ea. Casa respectivă este chiar locul în care Giovanna - împreună cu primarul din Biertan, Fundaţia pentru Reabilitare Urbană, Fundaţia „Mihai Eminescu“, Pro Patrimonio şi GTZ Germany (organizaţii care au grijă de patrimoniul cultural lăsat în urmă de şaşi) - au organizat o expoziţie cu materiale de construcţie tradiţionale acceptate. Cu toate dubiile, meşterul a început să creadă în proiectul italienilor, să-l accepte şi să-l ajusteze pe alocuri. „Nu cred că termopanul, de exemplu, dăunează foarte tare. Dar e drept că aduce confort, dar strică forma structurală a caselor vechi. Ca să-i împaci pe toţi, cred că cel mai bine e să foloseşti termopane, dar cu rama de lemn, şi aşa atingi două scopuri deodată: şi confort, şi păstrarea tradiţiei“. Amenzile, cel mai bun argument Zbaterea fundaţiilor, a oficialilor şi a italienilor care şi-au făcut o cauză din impunerea unei legi antitermopane în satele din zona Sibiului se află în contrast cu interesul localnicilor. În timp ce se deschidea expoziţia cu materiale de construcţie care nu strică faţadele clădirilor şi se discuta despre termopanul care aduce umezeală în casă, cetăţenii din Biertan căscau ochii doar la chelnerii de pe terase şi priveau amorţiţi înspre clădirea unde se desfăşura expoziţia. De altfel, părerea primarului din Biertan este că fără amenzi oamenii nu-şi vor reface niciodată locuinţele în mod tradiţional. „Cred că cea mai eficientă ar fi o lege pentru renovarea caselor săseşti, pentru că altfel nu vom convinge oamenii. Aşa cum în zonele protejate UNESCO - care acoperă centrul localităţilor în special - există posibilităţi de constrângere, amenzi pentru „derapaje“ de la linia tradiţională, aşa ar trebui făcut şi acum“, precizează Cornel Raţiu, primarul comunei Biertan. „TOSCANA“ ROMÂNIEI MEŞTER. Nicolaie Nevodar crede că folosirea materialelor tradiţionale nu aduce rezistenţă, deşi casele îşi păstrează farmecul MAGNET. Farmecul tradiţional al Sibiului i-a cucerit pe italieni

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI