Homo sapiens, specia umană modernă, a captivat atenția cercetătorilor și publicului larg deopotrivă prin descoperirile arheologice. Fosilele descoperite ne oferă o imagine din ce în ce mai clară asupra evoluției și comportamentului nostru străvechi. Deși arheologii au făcut multe descoperiri în această privință, câteva obiecte găsite într-o peșteră ar putea schimba istoria omenirii din Europa.
Primele fosile Homo sapiens
Specia noastră are o istorie fascinantă, care a început în Africa și s-a extins pe întreg globul pământesc. Descoperirile arheologice și studiile genetice din ultimele decenii au adus lumină asupra evoluției, migrațiilor și adaptărilor noastre. Cele mai vechi fosile de Homo sapiens au fost descoperite în Jebel Irhoud, Maroc. Acestea au schimbat dramatic cronologia evoluției noastre. Craniile și uneltele de piatră găsite aici datează de aproximativ 300.000 de ani. Aceste descoperiri arată că specia noastră a apărut cu mult înainte de data estimată anterior și într-o zonă mai extinsă a Africii.
Au urmat apoi descoperirile din Omo Kibish, Etiopia. Acestea datează de aproximativ 195.000 de ani și au furnizat dovezi clare despre prezența timpurie a omului modern în Africa de Est. Fosilele găsite în acest sit au ajutat la consolidarea teoriei conform căreia această regiune este un important leagăn al umanității.
Alte fosile de Homo sapiens au fost descoperite în Herto, Etiopia. Acestea au o vechime de 160.000 de ani și sunt cunoscute sub numele de Homo sapiens idaltu. Ele reprezintă o formă arhaică a speciei noastre și oferă indicii despre tranziția către Homo sapiens moderni. Fosilele de la Qafzeh și Skhul, datând de 90.000 - 120.000 de ani, sunt dovezi ale primei migrații semnificative din Africa în Orientul Mijlociu. Aceste descoperiri indică o prezență umană timpurie în afara Africii și sugerează multiple valuri de migrație.
Sursa foto: Pixabay
Stilul de viață, arta și tehnologiile
Descoperirile de picturi rupestre, mărgele și alte obiecte decorative indică existența unui comportament simbolic și a unei comunicări complexe. Artefactele, datând de zeci de mii de ani, arată că omul dezvoltase un nivel avansat de cultură și tehnologie. De-a lungul timpului au fost făcute mai multe descoperiri și cu privire la instrumentele pe care le foloseau. Au fost găsite unelte de piatră sofisticate, ace de cusut din os și alte instrumente specializate. Inovațiile reflectă o capacitate cognitivă și adaptabilitate ridicată, permițând speciei noastre să supraviețuiască și să prospere în diverse medii.
Fosilele descoperite de cercetători au fost analizate îndeaproape, pentru a se descoperi și diversitatea dietei. Analizele izotopice ale oaselor și dinților arată o dietă variată. Homo sapiens consuma carne, pește, plante și alte resurse. Această flexibilitate alimentară a fost esențială pentru succesul nostru evolutiv.
Studiile au arătat și modul în care specia umană a reușit să se adapteze la condițiile de mediu. Ei au dezvoltat adaptări biologice specifice pentru a face față condițiilor de mediu diferite. De exemplu, pielea mai deschisă la culoare în regiunile cu mai puțină lumină solară a permis sinteza eficientă a vitaminei D. Dovezile arheologice sugerează și că omul era bine organizat. Trăiau în grupuri sociale complexe, cu structuri organizate și roluri diferite. Practici precum îngrijirea bolnavilor și înmormântările rituale indică un nivel ridicat de cooperare și empatie, esențial pentru dezvoltarea societăților umane.
Sursa foto: Pixabay
Istoria omenirii din Europa se modifică. A fost descoperită o trusă de scule a Homo sapiens
Deși au trecut mulți ani de la primele descoperiri cu privire la existența omului, cercetătorii încă găsesc fosile care să îi ajută să construiască istoria omenirii. Într-o peșteră adâncă de opt metri din estul Germaniei au fost descoperite fragmente microscopice de proteină și oase umane. În urma analizelor AND, oamenii de știință au descoperit că Neanderthalienii și Homo sapiens au coexistat acum 45.000 de ani.
În peșteră au fost găsite și mai multe instrumente. Analiza genetică a fosilelor descoperite lângă orașul Ranis sugerează că sapiens este creatorul uneltelor în formă de frunze. Anterior, arheologii credeau că aceste ustensile au fost realizate de Neanderthalieni, care au trăit în Europa până acum aproximativ 40.000 de ani. Nu se știa anterior că Homo sapiens au trăit în regiunea unde aceste unelte au fost fabricate.
„Peștera Ranis oferă dovezi despre prima dispersare a Homo sapiens în latitudinile nordice ale Europei. Se pare că artefactele de piatră, despre care credeam că au fost făcute de Neanderthalieni, făceau parte, de fapt, din trusa de scule a Homo sapiens. Aceasta schimbă fundamental cunoștințele noastre anterioare despre această perioadă: Homo sapiens au ajuns în nord-vestul Europei înainte de dispariția Neanderthalienilor în sud-vestul Europei”, a declarat cercetătorul Jean-Jacques Hublin, profesor la Collège de France din Paris și om de știință la Institutul pentru Antropologie Evoluționară din Leipzig, Germania, pentru CNN.