Care sunt cele mai vechi dovezi fosile care atestă apariția speciei Homo Sapiens?

Homo Sapiens, specia din care oamenii moderni fac parte, încă îi bulversează pe paleoantropologi de generații.

Încă nu s-a găsit răspunsul la întrebările complicate:

1. când a apărut?
2. cum a apărut? 
3. unde a apărut?

Răspunsul este dezbătut, deși majoritatea cercetătorilor susțin că Homo Sapiens a apărut ca specie acum 300,000 ani, în Africa. Iar răspunsul este dat de fosile și de unelte ce au fost găsite și analizate.

Ce este specia Homo Sapiens?

Specia biologică este o populație a cărei membrii se pot reproduce și încrucișa. Exemplele de specii pot fi pisicile, câinii, caii, măgarii, cimpanzeii și urangutanii. Pisicile se pot încrucișa între ele, indiferent de rasă. Câinii, la fel. Cimpanzeii și urangutanii, deși sunt primate, nu se pot reproduce pentru că ADN-urile lor au evoluat sepaarat. Nici pisicile cu câinii, pisica fiind din genul felis, iar câinele din genul canis. Pe de altă parte, armăsarii și măgărițele se pot încrucișa, rezultând un bardou, dar acesta este steril.

În cazul oamenilor, au existat în ultimele două milioane de ani multiple specii care au evoluat separat. Oamenii moderni de azi, sau Homo Sapiens („Omul Înțelept”), fac parte din genul Homo, din tribul Hominini, familia Hominidae,  ordinul primatelor, clasa mamiferelor. Acum 2,31 milioane de ani, în Africa de Sud-Est, a apărut Homo Habilis (Omul Îndemânatic), prima specie hominidă. A trăit 700,000 ani. Acum 2 milioane de ani, a apărut Homo Erectus („Omul Vertical”). El s-a răspândit în toată Eurasia și a rezistat ca specie aproape două milioane de ani, devenind extinctă acum 500,000 ani.

Din Homo Erectus au rezultat mai multe specii: Homo Heidelbergensis, Homo Anecessor,  Homo Floresinsis, Homo Luzonensis, Homo Soloensis, fiecare evoluând și existând separat. Din Homo Heidelbergensis ar fi evoluat Homo de Neanderthal, Homo Denisova și Homo Sapiens, în urmă cu 200,000 ani.

Homo Sapiens a coexistat cu mai multe specii de oameni

Potrivit analizării ADN, în 2010, oamenii de știință au descoperit că neanderthalieni și sapienții s-au răspândiut în Europa și Orientul Mijlociu, și chiar s-au încrucișat, rezultând hibrizi. Denisovenii s-au încrucișat cu sapienții acum 50,000 ani, în Asia.

Homo Sapiens arhaic se caracterizează în a avea creier rotunjit, o frunte înaltă și o bărbie proeminentă, având tipul său de instrumente cioplite din piatră. Potrivit lui Chris Stringer, lider de cercetare în evoluția omului la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie, a declarat printr-un email transmis către publicația Live Science, că cea mai veche fosilă care atestă existența speciei Homo Sapiens, este scheletul Omo Kibish din Etiopia, care datează de 230,000 ani. A fos însă găsit și un alt schelet în Maroc, care datează de acum 260,000 ani și pare să confirme apariția timpurie a speciei noastre.

„Cele mai vechi forme atribuite speciei noastre sunt fosilele de la Jebel Irhoud din Maroc, datate cu aproximativ 300.000 de ani în urmă”, a declarat Jean-Jacques Hublin , paleoantropolog la Collège de France, care a datat fosilele. „Ar trebui subliniat”, a spus Hublin, „că acești oameni erau substanțial diferiți de oamenii din ziua de azi. Evoluția nu s-a oprit niciodată”.

Specia noastră a apărut mai devreme?

John Hawks,  paleoantropolog la Universitatea din Wisconsin-Madison, estimează că Homo Sapiens ar fi evoluat mult mai devreme, chiar acum între 700,00 ani și 1 milion de ani, în Africa. Au fost făcute cercetări genetice suplimentare care sugerează diferențierea grupurilor ancestrate africane cu 1 milion de ani în urmă, existând de exemplu divergența genetică între neanderthalieni și denisoveni de acum 700,000 ani.

Potrivit revistei Nature, genele a 300 de oameni moderni dn Africa sugerează că a existat o populație umană ancestrală în urmă cu 1 milion de ani în Africa. Aceasta s-a împărțit în grupuri, din Africa de Sud, Vest și Est, dar legăturile genetice s-au menținut între ele. Dar sunt necesare mai multe cercetări.

„Fiecare parte a acestei întrebări este pusă sub semnul întrebării”, a declarat paleoantropologul Sang-Hee Lee de la Universitatea din California din Riverside pentru LiveScience.