Analistul israelian Michael Herzog spune - pentru EVZ - că schimbul negociat cu Hamas este o concesie dureroasă făcută de statul evreu.

Israelul a plătit "un preţ foarte mare şi dureros" pentru eliberarea lui Gilad Shalit, dar a transmis în acelaşi timp un mesaj ferm tuturor soldaţilor israelieni: statul nu vă abandonează niciodată, a comentat pentru EVZ analistul militar Michael Herzog, general în rezervă al armatei statului evreu.

După 1.940 de zile de captivitate, sergentul Gilad Shalit, răpit în iunie 2006 de militanţi ai grupării palestiniene Hamas, a fost eliberat după mai multe runde de negocieri între statul evreu şi gruparea care controlează Fâşia Gaza, extinse de-a lungul mai multor ani şi mediate de Egipt şi serviciile secrete occidentale.

În schimbul punerii sale în libertate, guvernul de la Ierusalim a acceptat să elibereze treptat din închisorile israeliene peste 1.000 de deţinuţi palestinieni.

Singura opţiune

Decizia a stârnit controverse în Israel, multe voci apreciind că statul evreu a făcut o concesie prea mare.

"Este un preţ prea mare şi dureros plătit de Israel. Dar aşa se întâmplă când aştepţi prea mult, preţul creşte. Dacă s-ar fi acţionat mai devreme, imediat după răpirea sa, poate costurile ar fi fost mai mici", a subliniat analistul.

Riscurile unei astfel de decizii există, dar acestea au fost bine cântărite de strategii israelieni, a mai adăugat el. "Chiar dacă Hamas şi grupările afiliate sunt astfel încurajate să răpească alţi militari pe viitor, acesta este până la urmă un risc bine calculat de factori decizionali israelieni, pentru a obţine eliberarea unui soldat trimis să lupte în linia întâi", a precizat Michael Herzog.

El susţine însă că guvernul israelian nu a avut altă soluţie în acest caz. "Israelul mizează de obicei, pe o opţiune militară în cazul unor astfel de răpiri, dacă există această alternativă. În ceea ce priveşte cazul Gilad Shalit nu a existat o astfel de opţiune pentru că serviciile secrete nu au dispus de suficiente informaţii şi mulţi soldaţi şi-ar fi putut pierde viaţa într-o eventuală operaţiune de salvare. Statului nu i-a rămas decât varianta unei înţelegeri cu Hamas, care a stârnit controverse la nivelul opiniei publice din cauza ratei de schimb. În final, angajamentul statului faţă de soldaţi a răzbit în faţa oricărui contrargument", a adăugat analistul.

Deşi nu reprezintă o premieră, decizia guvernului de la Ierusalim transmite din nou un mesaj ferm soldaţilor din armata israeliană că, în astfel de situaţii, statul va face tot posibilul pentru a-i aduce înapoi în siguranţă.

Criterii de eliberare

Palestinienii eliberaţi sau care urmează să fie puşi în libertate au fost atent selectaţi, explică Herzog.

"Serviciile secrete israeliene au evaluat riscul la adresa securităţii pe care aceştia îl prezintă. Cei cu risc minim au fost trimişi în Cisiordania. Cei care prezintă un risc mai ridicat, jumătate din prima tranşă de 450 de prizonieri, au fost expulzaţi, fie în Fâşia Gaza, fie într-un stat terţ. Israelul nu va accepta însă niciodată să îi pună în libertate pe cei mai periculoşi deţinuţi palestinieni", a conchis generalul. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/09AvGG6Jkqc" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/9Av_Y2bvNK0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Un preţ mare şi dureros plătit de Israel, dar aceasta a fost singura opţiune pentru statul evreu." MICHAEL HERZOG, analist militar israelian

PRECEDENTE

7.000 de palestinieni eliberaţi în 26 de ani

Peste 7.000 de deţinuţi palestinieni au fost eliberaţi din închisorile din Israel în ultimii 26 de ani în schimbul a 19 soldaţi israelieni capturaţi şi cadavrele altor opt. Prima astfel de înţelegere importantă a avut loc în 1985, când statul evreu a pus în libertate 1.500 de prizonieri în schimbul a trei soldaţi capturaţi în Liban.

Ministrul apărării de atunci, Yitzak Rabin, a argumentat că, în lipsa unei opţiuni militare, negocierile cu gruparea Hezbollah au fost singura opţiune.

Războiul a fost însă o soluţie în vara anului 2006, când gherilele şiite libaneze au răpit doi soldaţi israelieni. Trupurile celor doi au fost returnate abia în 2008 în schimbul eliberării a 200 de militanţi palestinieni şi libanezi şi a unui lider al Frontului de Eliberare a Palestinei.

Un alt caz celebru este cel al pilotului israelian Ron Arad, capturat în 1986 de miliţiile şiite libaneze Alam şi predat apoi gherilei Hezbollah, suspectate de Israel că l-ar fi vândut ulterior Iranului. Negocierile pentru eliberarea sa au eşuat iar Arad este, cel mai probabil, mort.