A fost unul dintre tinerii lideri crescuţi lângă regretatul Corneliu Coposu şi un apropiat al premierilor CDR din perioada 1997-2000. În urmă cu doi ani, omul de afaceri Marius Bostan a făcut parte din cabinetul Dacian Cioloş, în poziţia de ministru al Comunicaţiilor, dar a plecat după numai şapte luni din Guvern fără o explicaţie convingătoare în acel moment. Gestul a devenit şi mai ciudat după ce, în primăvara acestui an, nu a apărut alături de Dacian Cioloş în proiectul politic lansat de fostul premier. Evenimentul Zilei a vorbit cu Marius Bostan despre relaţia cu Dacian Cioloş, dar şi despre cum a ajuns el, ca un conservator declarat, să facă parte din singurul cabinet care nu a alocat bani pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. De asemenea, omul de afaceri a vorbit şi despre proiectul său de suflet Repatriot, la care lucrează de mai bine de trei ani, dar şi despre scandalul mutării ambasadei române în Israel la Ierusalim.

EVZ: Aveţi o experienţă politică importantă, aţi fost liderul studenţilor PNŢCD în anii '90, aţi fost alături de prim-miniştrii din perioada CDR şi din câte ştiu foarte activ în toate alegerile şi în lupta de idei. De ce nu v-aţi înscris în partidul fostului premier Cioloş?

Marius Bostan: Eu cred în coagulare pe baza unei platforme de idei foarte clară. Nu cred că divizarea este bună. Nu împărtăşesc în totalitate ideile din platforma partidului, în forma în care sunt scrise. Plasarea pe centru şi faptul că împărţirea stânga-dreapta ar fi irelevante  sunt idei în care nu mă regăsesc. Eu cred foarte clar că trebuie exprimată apartenenţa noastră la principiile civilizaţiei şi mai ales ale civilizaţiei creştine. Cred că nu este cea mai fericită alegere la nivel de scriere a ideilor. Nu îmi place poziţionarea economică şi poziţionarea dubitativă referitoare la piaţă. Nu împărtăşesc relativizarea şi cred că ideile şi construcţia sistemică, logică în politică este importantă. Eu am fost membru al PNŢCD şi sunt mult mai apropiat economic şi istoric de celălalt partid istoric PNL care cred că poate juca rolul primordial în înfrângerea stângii năpădită de ageamii. PNL are o armată de peste 1000 de primari şi 15.000 de consilieri şi pe această bază va înfrânge PSD care trece prin momente dificile.  Dacă se va da semnalul şi va exista unitate şi leadership tehnic potrivit, PSD va fi învins şi PSD va fi fericit să obţină 20%după toate greşelile făcute. PNL are şi avantajul că are un Preşedinte cu mare experienţă, votat într-un congres democratic, are convingeri de dreapta şi are sprijinul liderilor europeni de la PPE. Coalizarea PNL cu toate forţele anti-PSD va fi cheia succesului. Coalizarea să se facă pe patriotism, iubire de ţară, iubire de semeni, de asumare a principiilor creştine, de orientare Occidentală, de domnia legii, de economie de piaţă liberă, stat minimal dar puternic, de spunerea directa a adevărului într-un limbaj cât mai simplu. Numai aşa putem învinge stânga în alegeri.  Eu cred în schimbarea organică şi în îmbunătăţirea pas cu pas a clasei politice şi nu în lideri providenţiali.  Eu cred că ar trebui recuperată moştenirea politică şi de idei a lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi a Brătienilor. Sunt eroi mulţi care au fost prigoniţi în perioada stalinistă şi care ne sunt modelele la care ar trebui să facem mai des trimitere.  Eu împreună cu mulţi prieteni fac lucruri directe, concrete, măsurabile şi sunt implicat în foarte multe proiecte civice care cred ajută România.

- Apropo de eroi. După Primul Război Mondial, liderii de atunci ai ţării, în special Brătianu şi Regele Ferdinand, au promis înălţarea unei Catedrale a Mântuirii Neamului.

- Este adevărat. A fost şi un boier basarabean, Vasile Stroiescu, care a donat fonduri pentru Catedrala Întregirii Neamului.

-Şi totuşi aţi făcut parte din singurul Guvern, condus de Dacian Cioloş, care nu a alocat fonduri pentru Catedrală, care se construieşte în timpurile noastre.

- Eu nu am avut atribuţii de alocare a banilor. Eu personal cred că această Catedrală, care a fost începută, trebuie desăvârşită cât mai repede pentru că nu poţi să laşi lucrurile neterminate şi este un cost mult mai mare să termini ceva pe timp mai lung decât să o faci mult mai repede. Ea trebuie terminată cu efortul întregii societăţi. Nu vorbim numai de Guvern sau de Primării care dacă vor contribui nu fac decât să respecte o dorinţă a unei largi majorităţi. Dar o mare parte din banii pentru Catedrală sunt de la donatori privaţi. Eu am contribuit şi o să mai contribui la această construcţie.

 -  Ea a mers înainte, dar nu şi cu ajutorul Guvernului din care aţi făcut parte.

- Dacă ar fi fost în puterea mea să decid.... Eu nu am participat la aceste discuţii. A fost treaba ministrului de finanţe şi a premierului. Au fost nişte constrângeri bugetare, dar rămăsese că va participa Guvernul într-o formă sau alta, la rectificarea bugetară din câte ştiu eu – am părăsit Guvernul în luna iulie.

- La rectificarea bugetară din august 2016 nu au prevăzut bani pentru Catedrală

- Eu cred că ar fi trebuit să participe la această construcţie. Dacă facem un sondaj o să observăm că o mare parte dintre ei îşi doresc această Catedrală. Se cheltuiesc bani pe tot felul de lucruri mărunte şi acest lucru este pus în planul doi. Poate nu a fost cel mai bun moment pentru începerea unei astfel de construcţii dar odată începută trebuie construită cât mai repede.  Eu cred că faptele de caritate nu trebuie să le facă Guvernul. Eu cred că faptele de caritate trebuie să le facă persoana. Ele au valoare mai mare când sunt făcute personal, decât atunci când sunt făcute colectiv.

- Şi cum credeţi că se simte societatea când observă că Guvernul, cei care administrează banii noştri, se decuplează de propria dorinţă?

- Se simte prost. Cred că dorinţa majorităţii românilor este ca această Catedrală să fie făcută.

- Dar o consideraţi un proiect pozitiv?

- Consider că este un lucru bun. Biserica a fost întotdeauna un pilon pentru societate. S-au construit şi spitale în jurul Bisericii, s-a făcut şi educaţie prin Biserică şi lucruri acestea nu poate să le schimbe nimeni cu o opinie sau alta. Biserica joacă un rol major în societate şi prezervă principiile lumii civilizate. Dacă pornim chiar de la cele 10 porunci observăm că sunt principii bune şi sănătoase. Ea are un rol foarte important pentru societate şi cine neagă acest rol de fapt neagă nişte evidenţe istorice.

- Credeţi că eşecul celor două proiecte politice pornite din societatea civilă, USR şi mai nou partidul domnului Cioloş, vine şi din această problemă? Că sunt totuşi două mişcări care s-au opus finanţării acestei Catedrale.

- Eu cred că partidele care ignoră principiile fundamentale ale civilizaţiei şi apartenenţa şi istoria nu au mari şanse de reuşită.

- Care a fost motivaţia pentru care aţi părăsit Guvernul Cioloş. Ştiu varianta oficială, dar au fost şi alte motive?

- Am incercat să-l conving pe Dacian Ciolos să intre clar și asumat în politică, să candideze la alegeri, cu riscul de a fi remaniat chiar.  A ezitat, a dat înapoi datorită declarațiilor făcute la asumare.  România arăta altfel astăzi. Eu am ales să părăsesc Guvernul pentru că estimam faptul că Executivul ar fi trebuit să se preocupe de ce se întâmplă şi în viitor, adică după alegeri. Pentru că nu putea gândi pe un termen foarte scurt. În momentul în care pe de o parte PSD-ul de atunci spunea că susţine Guvernul, dar bloca decizii în Parlament, era evident că există un blocaj și apoi erau atacuri josnice la care ar fi trebuit răspuns . Şi atunci trebuia să alegi între ape. Nu puteai să fii între două. Guvernul trebuia să aleagă ce susţine şi să explice mult mai răspicat acest lucru. Am preferat să plec şi să fac tot ce pot eu să nu se întâmple ce se întâmplă astăzi. Eu cred că alegerile puteau să nu fie câştigate de PSD.

- De către cine?

-  Eu cred că PNL şi USR dacă aveau o campanie mai bine făcută şi dacă Guvernul era mai decis, eu cred că PSD-ul nu câştiga alegerile. Eu din această cauză am plecat.  Am sperat să pot împiedica predarea puterii către PSD. Când PSD încalcă înţelegerea şi atacă sub centură cu denigrări nu poţi să spui că tu respecşi înţelegerea şi nu replici hotărât mai ales dacă eşti convins că provoacă rău ţării.

- Seamănă situaţia cu cea trăită de PNŢCD în relaţia cu Mugur Isărescu în 2000.

- E oarecum asemănător. Eu ştiind istoria am avut o intuiţie. I-am susţinut direct pe Radu Vasile şi pe Mugur Isărescu.  Am şi spus că am mai văzut acest film. Dacian a fost prea diplomat şi nu a atacat înainte de alegeri. El a fost denigrat şi atacat într-o campanie dusă perfid până în ultimul cătun. A fost diabolizat. În luptă nu ai voie să fii naiv, să fii lipsit de claritate şi curaj, pentru că pui în pericol un popor întreg şi, cel mai rău, distrugi încrederea că se poate face ceva. 

“Stânga europeană a fost mai apropiată de sovietici şi de lumea arabă”

- Ce părere aveţi această dezbatere despre mutarea ambasadei României la Ierusalim?

- Cred că este evident: Ierusalimul este capitala Israelului.  Nerecunoscută de toată lumea. Statul Israel cu care noi avem relaţii diplomatice de 70 de ani a hotărât capitala la Ierusalim. Acest lucru nu a fost din prima acceptat de celelalte ţări. Cred că a sosit timpul să se rezolve subiectul.  Statele Unite au declarat la finalul anului trecut că îşi vor muta tehnic ambasada la Ierusalim. Am încredere că Președintele Trump face ce trebuie făcut.  Cel mai important lucru pe care preşedintele Trump l-a făcut este trimiterea la latura biblică. Dreptul Israelul vine de la Dumnezeu prin promisiunea făcută lui Avraam.  Pentru că decizia asta era luată de peste 20 de ani de Congresul American. Acum s-a stabilit tehnic și politic că se va muta ambasada.

Declaraţia SUA, care este cel mai important aliat al României, a fost că va muta ambasada la Ierusalim. Eu cred că România avea de câştigat dacă se alinia relativ rapid la această decizie. În primul rând Israelul este un aliat foarte important pentru România şi era normal să respectăm o dorinţă a lor şi să ne gândim dacă o putem operaţionaliza. Decizia este şi morală şi pragmatică. Este evident că este drept să fie aşa. Este rar când o decizie morală coincide cu una pragmatică.

- Pragmatic, ce pierde şi ce câştigă România în cazul mutării ambasadei?

- Nu trebuie să făcute sacrificii prea mari ca să folosim acest moment. Noi puteam să relansăm puternic toate relaţiile economice şi de cooperare cu Israelul şi ar fi trebuit să fructificăm asta. Cred că la nivel european a existat opoziție creată de partea de stânga, socialistă, care istoric a fost mai apropiată de sovietici și de lumea arabă. În plus mai operează și frica în anumite țări cu emigranți din zona islamică. Sunt, din păcate, mulți lideri europeni care se complac într-o atitudine de coabitare cu marxismul cultural, putinofilie și ignorare a realității. Profețesc că se vor micșora substanțial în următoarea perioadă.

- Mai avem şanse să fructificăm oportunitatea după tot acest circ politic?

- Dragnea este foarte viclean ca om politic, a sesizat oportunitatea şi o foloseşte în scop personal. Mâine dacă apare un alt interes pentru Teleorman se mută ambasada direct la Sankt Petersburg sau Madagascar.  Din păcate s-a transformat într-o dispută politică şi nu înseamnă că Dragnea dacă susţine o chestiune, orice chestiune ar susţine, înseamnă că e rea pentru că o susţine el. A avut și consultanţii politici israelieni, dar viclenia nu e suficientă. Vă asigur că partenerii din Israel știu în cine pot avea încredere mai multă sau mai puțină. Credința, principiile solide, adevărul şi încrederea sunt mai importante.

- Deocamdată sunt doar câteva ţări.

- Eu cred că România ar trebui să îşi mute ambasada la Ierusalim. Ar fi fost o mare oportunitate să fim în primele 10 ţări care anunţă asta. Era vorba de un gest de a anunţa. Eu sper în final să fie o decizie înţeleaptă.

- Fostul preşedinte Băsescu a spus că această decizie dinamitează relaţia cu ţările arabe.

- Dar cum o dinamitează? Încep ei să pună bombe?  Eu cred că în acest caz preşedintele Băsescu nu a dat cea mai inspirată declaraţie și cred că s-a grăbit un pic poate și din dorința de poziționare politică imediată. Eu cred că acum suntem în NATO și suntem aliați cu americanii și Israelul. Nu mai e loc de politica duplicitară făcută pe timpul lui Ceaușescu. Atunci se făcea ce se putea în acel context.  Contextul e altul. Ţările arabe în general au o relaţie foarte bună cu Rusia. Trebuie să avem o relaţie foarte bună cu toate ţările, dar în primul rând cu Statele Unite şi Israel şi cu ţările aliate din Europa. Sunt nişte priorităţi. Noi trebuie să apărăm civilizaţia şi să protejăm ceea ce am câştigat pentru că Occidentul civilizat nu poate ceda şantajului unor aşa zise ţări sau grupări dintr-o lume necivilizată şi să ne părăsim interesele din cauza unor presiuni exercitate de aceste grupuri de interese. Cine trage sforile? Nu cumva Rusia are o relaţie privilegiată cu multe astfel de ţări şi le instigă.  Mi s-a părut exagerată și reacţia ambasadorul Palestinei, care chiar a fost ameninţătoare, în care ne atrăgea atenţia că cetăţenii români sunt în pericol. Mi-ar fi plăcut ca Băsescu să-i dea o replică.

- Se opune şi preşedintele actual, Klaus Iohannis…

- Cred că presiunea europeană şi-a spus cuvântul. Occidentului nu trebuie să i se facă frică. Lipsa de curaj a liderilor este o greşeală. Cine ia decizia? Frederica Mogherini, care atunci când a căzut Zidul Berlinului ea se înscria în tineretul partidul comunist. Deci ea face politica externă a Uniunii Europene. Am îndoieli asupra capacităţii ei de a lua cele mai bune decizii. De aceea România trebuie să îşi joace rolul în Europa şi orice decizie trebuie luată în urma consultărilor şi a cunoașterii argumentelor.

Preşedintele Iohannis a fost influenţat mai mult de poziţia europeană dictată din păcate oarecum ideologic şi de atitudinea anti-americană  şi lipsa de curaj a unor lideri europeni în ultimul timp, parcă orbi la valul antisemit şi anticreştin stârnit în Europa. A trebuit să ţină cont de asta, dar în acelaşi timp am mare încredere că va face ce trebuie făcut la momentul potrivit în conformitate cu interesul nostru naţional. Preşedintele are o bună relaţie, directă, cu Israelul şi părerea mea  că lucrurile vor merge spre bine.

Nu putem să spunem că ne e frică. Totuşi aliatul cel mai important al României a luat o decizie.

Repatriot ,  creatorii a peste 20 % din PIB –ul României construiesc o plasă de siguranţă pentru ţară

- Cum a pornit proiectul Repatriot?

- Marius Bostan: Ideea a apărut în urmă cu peste trei ani de zile observând creşterea alarmantă a  migrării multor români de mare valoare şi buni muncitori, oameni foarte serioşi. Şi atunci am estimat că în viitor o să avem o mare problemă cu acest fenomen şi ne-am gândit să iniţiem o mişcare în sens invers pentru că România oferă foarte multe oportunităţi insuficient cunoscute. Este foarte greu să aduci oameni care muncesc acolo pe un salariu mult mai mare decât în România şi este dreptul lor să îşi urmeze visul de a trăi mai bine. Aşa că ne-am gândit că antreprenorii sunt primii care văd oportunităţile şi pot câştiga aici mai bine decât acolo.  Românii care au plecat au un tip de comportament antreprenorial pentru că şi-au luat soarta în propriile mâini, au riscat, câteodată nu cunoşteau nici limba, dar s-au dus direct aproape în necunoscut. Sunt trăsăturile unui antreprenor. Am lansat ideea la Summitul Romanian Business Leaders ( organizaţie care cuprinde proprietari de afaceri şi manageri ai unor companii responsabile de formarea a cel puţin 20% din PIB ) şi ea a fost imediat îmbrăţişată de liderii de business. Felix Pătrăşcanu co-fondatorul FAN Courier a pledat atrăgând atenţia nu numai a expertizei dobândite în ţările de adopţie ci şi asupra bagajului civic însemnat cu care vor veni acasă cei plecaţi.  Dragoş Anastasiu  CEO Eurolines, el însuşi repatriat după Revoluţie a spus atunci că el nu ar fi reuşit în Germania, într-o economie aşezată să crească atât de mult. Imediat s-a făcut o echipă de voluntari, oameni de afaceri care să susţină această cauză.  Aşa că ne-am adresat pentru început românilor cu spirit antreprenorial pentru că ei or să vadă oportunităţile din România, care sunt în toate domeniile, dar în special în tehnologie, turism şi în agri-bussines. Sunt încă neexploatate şi oferă câştiguri bune.

- Românii din diaspora cum au primit proiectul?

- Pentru început am făcut câteva conferinţe ca să promovăm aceste lucruri şi să vorbim şi să aflăm direct de la aceşti oameni care sunt părerile lor. Supriza a fost, după primele şapte conferinţe organizate în toată în Europa, că sunt destul de mulţi români care ar vrea să se întoarcă, dar că nu cunosc suficient situaţia din România. Chiar am făcut un sondaj online, fără a avea pretenţia că era perfect sociologic, din care a rezultat că peste 70% din cei plecaţi recent, adică în ultimii 10-15 ani, şi-ar dori să revină acasă dacă ar exista oportunităţi. O parte din cei chestionaţi au declarat că în maxim 5 ani şi-ar dori să se întoarcă acasă. În acelaşi studiu am mai descoperit că există o problemă de încredere în viitorul României, care este principalul obstacol. Oamenii văd că sunt nişte oportunităţi, observă nişte lucruri, şi-ar dori să revină, dar nu au încredere în viitor. Principala bariere indicate de românii din diaspora sunt birocraţia, corupţia, infrastructura, educaţia şi sănătatea, în această ordine.  Guvernele cheltuiesc mult mai mult decât producem. Nota de plata se apropie. Romanii plecați sunt cei care pot ajuta la relansarea țării. Pe termen mediu si lung, avem nevoie ca de aer de ei. Ei, împreuna cu cei care contează din țară, pot reda România românilor.

 - În top apare şi securitatea naţională?

- Marius Bostan: Nu, nu a reieşit că este o problemă. România este o ţară NATO şi este considerată o ţară sigură. Se observă că după intrarea în NATO, prima dată cerută de PNŢCD prin Ion Raţiu în 1990, au crescut investiţiile şi s-a dezvoltat foarte mult domeniul imobiliar pentru că un investitor îşi doreşte în general să facă afaceri într-o ţară sigură, că altfel s-ar duce toţi în Africa unde este mai ieftin.

- Despre câţi români vorbim?

-  Eu consider că peste 5 milioane, au plecat în ultimii 20 de ani, dar nu există un număr precis, validat oficial. Este o mare problemă a statului român că nu are o evidenţă exactă a celor plecaţi. Estimez că numărul total al populaţiei de origine română din afara graniţelor, luând în considerare şi pe cei care au cel puţin un părinte de origine română este de peste 12 milioane.

 - Care sunt avantajele concrete oferite de România? Ca dacă citim ştirile pare că suntem la coada Europei.

- Dacă comparăm România cu alte ţări, observăm câteva lucruri precise. Pentru o companie cu cifră de afaceri de până la un milion de euro este un singur impozit, pe cifra de afaceri de 1%, dacă ai şi angajaţi. Dacă nu ai angajaţi e 3%. Deci este un singur impozit şi e foarte bine. Practic este apropiat de paradisurile fiscale. Acesta este impozitul pe cifra de afaceri. Impozitul pe profit este de 16% pentru firmele care depășesc un milion de euro cifra de afaceri, care este de asemenea unul dintre cele mai mici din Europa şi nu este progresiv. Acesta este un mare avantaj pentru că este un impozit foarte clar de calculat.

Impozitul pe dividente, dacă depăşeşti cifra de afaceri de un milion de euro, este de 5%. Este unul dintre cele mai mici din Europa. Cred că bulgarii sunt cu o fiscalitate mai redusă, dar nu pe toate palierele.

Singurul loc unde suntem în mijlocul clasamentului european este taxarea muncii, taxele şi costurile asociate unui salariu net.

Apoi, impozitele pe proprietăţi, impozitele pe clădiri sunt printre cele mai mici din Europa. Nu avem taxe  pe moştenire. Spre exemplu, dacă un român ajunge în Franţa, îşi face o casă şi când vrea să o lase moştenire poate să plătească impozite de peste 60%. Câteodată se ajunge la situaţia în care moştenitorii îşi cedează o parte din proprietăţi ca să îşi poată plăti taxele. Este foarte greu să strângi valoare fiind într-o ţară cu o fiscalitate foarte ridicată şi să rămână şi ceva. Ca dovadă, sunt oameni din anumite state europene, care îşi mută domiciliul fiscal în alte ţări.

- Se întâmplă şi către România acest fenomen?

- Către România mai puţin pentru că nu este foarte cunoscut acest avantaj. Din păcate nu avem o promovare adecvată a fiscalităţii şi a avantajelor din România şi există şi o competiţie între ţări în a-şi prezenta aceste oportunităţi. Din păcate nu prea ne pricepem la marketingul de țară.

- Cine ar trebui să prezinte aceste avantaje din parte României?

- Birourile de promovare economică, camerele de comerţ, diplomaţii şi liderii politici.  În plus eu cred că ar trebui să fie un efort al întregii societăţi şi al oamenilor de afaceri în special. Dar prima dată trebuie să înţelegem noi, să nu ne mai blamăm  că este rău în România şi să vedem şi partea bună. În fiecare zi vezi oameni care chiar dacă trăiesc foarte bine se plâng că e rău.

- Care sunt ţintele concrete ale proiectului?

- Din punctul nostru de vedere, dacă se constituie 10.000 de antreprenori care se întorc şi fac o afacere în România, având în medie 10 angajaţi cu un salariu mediu pe economie ar fi un impact în Produsul Intern Brut al României suplimentar de 1,5%. În România este creştere economică, dar când va veni reversul cu scădere sau cu o mai mică viteză a ascensiunii, pentru că aşa funcţionează economia, nu este o lege care să spună că mereu e mai bine,  atunci acest input ar putea să menţină ritmul de creştere al României. Ei trimit oricum foarte mulţi bani în ţară, ne apropiem de 100 de miliarde de euro în ultimii 10-12 ani, dar gândiţi-vă ce expertiză şi idei aduc de acolo. Ei au învăţat acolo un mod sănătos de a face afaceri şi vor aduce modelul odată cu ei. Pentru orice strategie de ţară, aducerea acestor antreprenori acasă ar trebui să fie primordial. De la nivel politic până la nivelul societăţii civile trebuie să li se transmită acestor români că sunt doriţi acasă. Românii de pretutindeni sunt cea mai mare bogăție. Cum poți să ai un proiect de țară care să nu-i includă? Cum poți să ai o strategie, un program de guvernare care să ignore o problemă și o oportunitate? Orice strategie de dezvoltare locală ar trebui să aibă secțiune specială despre Diaspora. Acum găsești în acestea tot felul de povești despre ciuboțica cucului sau de cum să faci metrou la Vascăuți.

- Şi totuşi se tem de birocraţie

- Da. Administraţia ar trebui să fie foarte deschisă la revenirea lor în ţară şi pentru încurajarea afacerilor lor în localităţile de unde au plecat sau în alte localităţi. Un alt pilon al nostru, în afara prezentării oportunităţilor, este convingerea administraţiei să adreseze curajos și inteligent această mare problemă a României. Am mers la Preşedinte, am mers la Guvern şi am mers la administraţia publică locală. Am dat un mesaj către toate aceste trei nivele, am ridicat această problemă pe agenda administraţiei. Este foarte important managementul administrativo-politico-birocratic din România  pentru a încuraja afacerile și a restabili încrederea.

- Grupul ţintă este format din cei care sunt antreprenorii acolo?

- Prioritatea noastră sunt cei care îşi doresc să dezvolte afaceri în România, dar asta nu înseamnă că celelalte categorii, cei care vor să ţină legătura cu ţara, cei care doresc un loc de muncă, cei care doresc să vină doar ca turiști sau care revin la pensie, nu le atingem. Misiunea asumată până la Centenar a fost repatriere prin antreprenoriat. În ultimii trei ani am interacţionat acordând consiliere directă la peste 2500 de oameni. Ne-am întâlnit la acțiunile noastre cu peste 5000 de persoane. O parte importantă a celor cu care am interacţionat sunt deja antreprenori. Mai există o categorie de oameni care sunt meseriaşi sau sunt profesionişti în anumite domenii şi văd întoarcerea acasă prin antreprenoriat o posibilitate pentru că antreprenoriatul îţi oferă posibilitatea de a câştiga mai mult şi a avea un venit similar sau mai mare cu cel pe care îl ai în ţara de adopţie. Avem deja peste 250 de poveşti de succes ale românilor care s-au întors şi fac afaceri în România. Sunt oameni cinstiţi, care au reuşit onest şi care sunt modele de inspiraţie pentru cei care se gândesc să se întoarcă.

- De ce faceţi asta?

-  Au fost şi români care ne-au întrebat acest lucru la conferinţele noastre. Unul dintre colegii mei, Florin Furdui CEO PortlandTrust  cu investiții de peste 350 milioane de euro în România, le-a răspuns spunându-le că el are un interes personal direct și face asta pentru că el îşi doreşte să aibă în România vecini oameni ca ei. Pentru că nu vrem să ajungem că zonele şi comunităţile noastre să decadă. Pot veni alţi oameni pe care noi nu prea ni-i dorim vecini, să colonizeze aceste oportunităţi. Drept dovadă că vin extrem de mulţi, alţi antreprenori, din alte ţări, care frutifică oportunităţi în România. România încă oferă foarte multe nişe care nu sunt exploatate şi este mult mai simplu să atragi investitori români pentru că ştiu limba şi cunosc cultura. Nu e normal în primul rând să atragem investitori români? Suntem interesați direct ca România să se dezvolte și suntem convinși că Diaspora este un potențial extraordinar de dezvoltare din toate punctele de vedere și este și o ancoră strategică importantă în relația cu Occidentul. Nu știm ce vremuri vor veni. În același timp încercăm să reparăm o nedreptate făcută de stat multora din cei plecați începând cu 1947.  Chiar dacă au greșit mai mult Stalin și niște cozi de topor ale sovieticilor, reprezentanții unui stat ilegitim  și apoi urmașul lor Ion Iliescu, eu cred că e nevoie de o unitate mai mare, mai ales acum în prag de Centenar.

- Speranţa este cumva că dacă se întorc antreprenorii îi vor trage după ei şi pe ceilalţi?

- Sigur că da, pentru că antreprenorii aduc plus valoare în economie. Noi ne dorim să aducem creștere economică. Creşterea economică este dată de aceşti oameni şi în acel moment ne putem permite ca țară să oferim şi salarii mai mari pentru medici, cercetători şi profesori. Deci prima focalizare este pe antreprenori şi apoi ceilalţi, în momentul în care salariile se apropie de cele din Occident. În acel moment ceilalţi vor veni singuri înapoi, se vor întâmpla natural lucrurile. Avem deja exemple de oameni care s-au întors și atrag și pe alții. La fel cum a fost și când au plecat. Costel Câmpureanu spunea la Torino că a venit vremea unei noi emigrări dar în sens invers.

- Dar  poate unii dintre ei au idei  bune, dar nu au bani să înceapă afacerea. Aveţi soluţii pentru ei?

-  Cele mai importante lucruri sunt onestitate, expertiza, determinarea și curajul. Dacă ai un plan bun se găsesc și banii.  În momentul în care am început acest proiect am făcut şi către Guvern un apel să pună problema pe agendă şi aşa a fost iniţiat în 2016 programul “Diaspora Start Up”, care în esenţă sunt linii de funcţionare inspirate de RePatriot. Suma programului este de 70 de milioane de euro, administrat de 32 de organizaţii care oferă granturi celor care se întorc şi vor să dezvolte o afacere în România. Sunt granturi de până la 40.000 de euro şi condiţionalităţile sunt minime. În acest moment programul este în plină desfăşurare şi românii din diaspora pot aplica pentru finanţare. Dar cei mai mulţi antreprenori români nu se întorc prin granturi, ci prin propriile resurse. La mine în sat, în Vrancea, sunt cel puţin trei care s-au întors acasă şi au deschis mici afaceri. Eu însumi am o firmă în care sunt partener cu un bun prieten, român din Italia care a participat la prima noastră conferinţă de promovare a programului Repatriot. Avem sute de exemple de care ştim noi, dar sunt alte mii despre nu ştim noi, dar ei există. Noi nu facem statistici, ci ne-am propus să lasăm ideea şi să oferim consiliere celor care vor să se întoarcă. Noi ne-am propus să inspirăm oameni să facă lucruri, să ne urmeze. Dacă cea mai mare parte a primarilor, funcționarilorși a societății  ar prelua mesajul nostru și ar promova lucrurile bune și și-ar face bine treaba cred că vom avea o mișcare amplă de întoarcere mai ales că nici în străinătate lucrurile nu sunt extraordinare și România crește.

- Ce este până la urmă acest proiect? O formă de patriotism, o afacere?

- El îmbină în mod fericit partea de pragmatism, partea de patriotism şi partea de principii. Noi avem o ţară dată de Dumnezeu și protejată de străbunii noștri. Oamenii aceştia prin cetăţenia lor de fapt sunt parte a acestei ţări. Sentimentul lor de apartenenţă la această ţară s-a micşorat, dar datorită ideii  că ar fi nedoriţi acasă. S-a cultivat această idee prin pozițiile greșite ale unor lideri politici în special. Noi vrem ca ei să simtă că ţara lor le aparţine şi ei spun aşa, dau un exemplu de discuţie reală: “Domne, ce să facem? Sunt unii la putere care nu fac ceea ce trebuie, fac lucrurile rău, fură sunt proști şi asta e, nu avem încredere”. Eu le-am dat următorul exemplu: “Dacă tu ai o grădină şi în grădina aia apar dăunători păi tu atunci spui “asta e”? Nu. Te apuci și scapi de dăunători”. În fapt comunismul a distrus acest sentiment de proprietate prin diluarea lui. Oamenii dacă recultivă acest sentiment în acel moment ei vor ştii ce au de făcut, nu trebuie să îi înveţe cineva.  Nu poți să spui că-i vrei acasă și de fapt nu-i lași nici să voteze prin tertipuri, prostie și meschinărie. Cred că introducerea votului electronic pentru cetățenii români din Diaspora ar da mai multă încredere pentru apartenență, apropiere și sprijinirea țării. În mod clar RePatriot este o expresie concretă a  patriotismului, este primul pas al oamenilor care contribuie decisiv la dezvoltarea țării și care încă nu se implică direct în politică. Din pacate spun eu.

- Este cumva şi o formă de protecţie economică a ţării?

- Este încă una din motivaţiile proiectului. În cazul unei crize, un străin care nu este legat de ţară şi nu are un sentiment de apartenenţă, are o şansă mai mare să plece. Eu nu zic că pleacă neapărat, dar la primul vânt capitalul poate să părăsească repede ţara. Pe când un om care aparţine prin naştere, prin strămoşi, prin istorie pleacă mai greu şi rezistă. Românii au rezistat mii de ani în condiţii mai grele. Noi acum ne speriem de o mică birocraţie, de un drum care e prost şi are găuri. S-au de câțiva baroneți locali. E chiar hilar câteodată dacă ne gândim că la Mărăşeşti oamenii s-au bătut acolo, aproape cu mâinile goale câteodată să îşi apere ţara. Este adevărat că noi trăim în altă epocă, dar sacrificiul acesta nu trebuie uitat. Nu poţi să îţi părăseşti grădina că au apărut nişte dăunători.

- Ultima acţiune a Repatriot a fost la Ierusalim şi Tel Aviv. Ce aţi găsit acolo?

- Am fost 11 antreprenori din Echipa RePatriot. Ne-am dus direct la Ierusalim. Apropierea noastră  mai mare de Israel oferă un câmp de oportunitate fantastic. Am avut o conferinţă acolo şi am avut interacţiuni directe foarte buni cu mulți israelieni de origine română. Comunitatea de origine română este foarte mare și influentă. Aici, acasă cred că sunt deja peste 7000 de firme israeliene în toată România. Balanţa noastră comercială cu Israelul este una pozitivă. Oamenii de acolo sunt foarte apropiaţi de România.

Israelul este un model pentru noi, ei având o politică pentru diaspora extraordinară. Îşi datorează şi dezvoltarea de azi, în afara muncii, credinţei şi sentimentului de apartenenţă la ţară, diasporei. Este unul dintre factorii cei mai importanţi în dezvoltarea Israelului. Noi, românii am putea să le urmăm exemplul şi să fie promotorii ai produselor şi afacerilor autohtone. La israelieni nu neapărat statul, ci societatea în ansamblu promovează cultura şi valorile. Patriotismul de acolo este remarcabil. În acelaşi timp evreii de origine română iubesc mult  România.