Până pe 10 iulie, sediul Allianz-Ţiriac Asigurări S.A., din str. Căderea Bastiliei, nr. 80-84, găzduieşte o importantă expoziţie de pictură şi grafică, cuprinzând lucrări semnate de doi artişti de marcă ai perioadei interbelice: Iosif Iser (1881-1958) şi Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886-1975).
Manifestarea expoziţională marchează debutul seriei „Comori ale Artei Româneşti”, iar lucrările pot fi vizionate şi pe site-ul www.comori-ale-artei-romanesti.ro. „Realizată în spiritul interesului pentru artă, această expoziţie vă oferă ocazia întâlnirii cu lucrări reprezentative ale unor creatori de primă însemnătate pentru cultura românească şi universală”, spun organizatorii despre intenţiile proiectului nou lansat. Totodată, albumul de artă „Comori ale Artei Româneşti – Pictură şi grafică de Iosif Iser şi Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, editat în condiţii grafice excepţionale de Allianz-Ţiriac, este disponibil pentru vânzare în principalele librării din România.
Omagiu frumuseţii
Prin inaugurarea acestei serii expoziţionale şi editoriale – „Comori ale Artei Româneşti” –, Allianz-Ţiriac reia şi continuă activitatea sa precedentă în domeniul artei plastice, concentrată în perioada anilor 2001-2006 asupra expoziţiilor de artă contemporană, de data aceasta într-o formulă complet nouă, distinctă şi de continuitate, şi cu o nouă echipă, condusă de dr. Masoud Noormohammadian, membru al Comitetului Executiv al Allianz-Ţiriac Asigurări, şi beneficiind de consultanţă din partea dr. Robert Bogdan, un competent cunoscător şi specialist în arta românească. De altfel, Robert Bogdan semnează şi textele impozantului album-catalog, editat în formulă bilingvă (română şi engleză). „Expoziţia, manifestare de debut integrată unitar unei serii de amploare, constituie un omagiu adus omului şi frumuseţii create de către oameni”, crede consilierul de artă Robert Bogdan, care încearcă, în textul său intitulat „Povestea unei cărţi”, prezentarea celor doi importanţi artişti români ca valori sigure ale artei universale.
Importanţa expoziţiei este dată şi de faptul că toate lucrările provin din colecţii particulare, împrumutate aşadar pentru această manifestare, şi după data de 10 iulie se vor întoarce la proprietarii lor (colecţionari de artă dintre care îi menţionăm pe Alain Bonte, Damian Florea şi Catia Rădulescu), deci este o vorba de o unică ocazie, pentru iubitorii de artă, de a se afla în preajma acestor lucrări deosebit de frumoase şi deosebit de importante pentru istoria artei româneşti. Mai mult, în cazul lui Iosif Iser, unul dintre cei mai importanţi pictori interbelici, este vorba de prima expoziţie retrospectivă – fie şi în această formulă, „împărţită” cu Rudolf Schweitzer-Cumpăna – din ultimii 25 de ani, perioadă în care Iser a fost prezent cu lucrări doar în expoziţii tematice, colective.
Odalisce şi travestiţi
Aşadar, iubitorii artei româneşti clasice pot călca cu încredere pragul clădirii din str. Căderea Bastiliei pentru a se întâlni cu portretele şi peisajele lui Iosif Iser, cu „tablourile” sale orientale (Iser a fost unul dintre cei mai importanţi pictori ai „mişcării Balcic” din arta românească, portretizând cu har atât aerul cu totul particular al vechii şi minunatei cetăţi, cât şi numeroasele etnii care o populau), cu „odaliscele”, „balerinele” şi „arlechinii” travestiţi de care sunt pline lucrările sale. Totodată, un spaţiu important este dedicat şi lui Schweitzer-Cumpăna (68 de lucrări din expoziţie sunt semnate de Iser, dar un număr aproape egal, 52, aparţin colegului său de generaţie), pictor cu un destin postum poate mai puţin fericit decât al maestrului orientalismului din interbelic, dar ale cărui descrieri de natură, prin peisaje inspirate, sau de scene din viaţa rurală, cu accent pe figurile greu de pătruns ale ţăranilor, lucrări realizate cu tuşe groase, virile, merită toată atenţia.
Catalogul realizat de Robert Bogdan şi de Masoud Noormohammadian, în calitate de coordonator de proiect (şi de autor al majorităţii fotografiilor de lucrări), are inspiraţia de a separa lucrările celor doi artişti şi de a le reproduce în ordinea cronologică a realizării lor, iar indicele de lucrări de la final permite regăsirea, după numărul de catalog, a tuturor datelor tehnice necesare, precum şi a colecţiei de provenienţă. Aceasta pentru că spaţiul de expunere destul de restrâns de la sediul Galeriei (pentru numărul relativ mare de lucrări), precum şi „amestecarea” lucrărilor celor doi artişti, poate crea privitorului impresia de „aglomeraţie” şi de confuzie, la care contribuie şi absenţa, lângă lucrare, a datelor necesare: an de execuţie, tehnică, sursă de provenienţă. Albumul se încheie cu câteva sumare repere biografice ale celor doi artişti plastici.
„Nu este domeniul nostru de activitate, noi am avut oarecari tangenţe doar cu zona sportului. Aşa că nu am cultura necesară pentru a vă spune care lucrări sunt cele mai bune, pot doar să spun care-mi plac mie mai mult. Consider însă că este nevoie şi de sprijinul pentru astfel de manifestări”, a declarat cu modestie, la vernisajul de săptămâna trecută, omul de afaceri Ion Ţiriac.
