Ce ne spune deprecierea rapidă a leului? În primul rând că nu ştim să economisim.
Ce putem spune despre acest început de an turbulent din punct de vedere economic? În primul rând, că nu ştim să economisim. Că atunci când avem bani îi cheltuim fără noimă şi că firmele româneşti nu sunt încă eficiente. Devalorizarea leului mai spune şi faptul că economia românească depinde foarte mult de fonduri speculative, iar mulţi bani din sistem au reprezentat, de fapt, investiţii pe termen scurt. Dar, în tot acest rău, e şi un bine. Economia românească e conectată la cea europeană. În acelaşi fel în care ne afectează tendinţele negative, ne afectează şi cele pozitive.
Instituţiile europene şi cele de peste Ocean au început să se mişte şi să intervină pentru evitarea recesiunii. E adevărat, creditele se vor scumpi, dar nu numai în România. E acest lucru atât de rău? După o perioadă de exuberanţă a pieţei, cu creşteri halucinante ale preţului la proprietăţile imobiliare şi acţiunilor, a venit vremea „corecţiilor“, cum spun analiştii financiari. Într-un articol din „New York Times“ se preciza faptul că, în SUA, preţul proprietăţilor imobiliare în state precum Florida şi California e încă mai mare cu 30 de procente decât cel real. Iar preţul acţiunilor celor mai multe companii e supraevaluat cu 10 procente.
În România, cu proprietăţile imobiliare s-a întâmplat cam la fel ca în SUA. După ce populaţia a avut acces la credite, preţul caselor a crescut într-un ritm mult mai rapid decât puterea de cumpărare. Tendinţa de creştere a fost dată de cerere şi susţinută de bănci prin relaxarea condiţiilor de creditare. De fapt, majoritatea celor care şi-au cumpărat case în ultimii cinci ani au făcut-o ipotecându-şi câştigurile viitoare.
Băncile au dat banii sperând că economia va merge bine în continuare, iar oamenii că veniturile lor vor ajunge destul de repede la nivelul celor din Europa Occidentală. Dar, ca întotdeauna, viitorul e o noţiune nesigură, plină de necunoscute. Şi, de cele mai multe ori, acesta nu urmează curba ideală pe care-l proiectăm. La rolul jucat de credit şi cerere în creşterea preţului proprietăţii s-a adăugat şi intrarea pe piaţă a speculanţilor imobiliari. Cei care aveau bani, cumpărau mult şi ieftin, pentru a vinde mai scump a doua zi.
Aceste trei forţe au creat o mare presiune pe această piaţă. Ce s-a întâmplat la începutul acestui an? Câţiva speculanţi, din cauza problemelor de pe pieţele mari, au vândut tot şi au plecat din România. Apoi, băncile au început să mărească dobânzile şi să îngreuneze creditarea, doar cererea de locuinţe noi s-a păstrat la un nivel destul de ridicat. Dar primele două tendinţe vor diminua în mod vizibil numărul tranzacţiilor imobiliare, iar preţurile proprietăţilor vor creşte mai încet sau vor rămâne pe loc.
Într-un studiu realizat de o firmă de analiză imobiliară din Franţa, care a studiat piaţa românească, se spune că acesta va fi primul an în care apartamentele vechi nu se vor scumpi. Ca să pierdem cât mai puţini bani în 2008, ar trebui să economisim. Să nu luăm credite de care nu avem nevoie. Să nu facem investiţii pe care nu le putem susţine şi să fim eficienţi. Leul îşi va reveni puţin pe la mijlocul anului, dar entuziasmul şi încrederea au dispărut. A venit vremea prudenţei. Şi aveam atâta nevoie de ea.