Guvernul din Irlanda se confruntă cu o problemă stranie, mai ales dacă o privim dinspre Franța: în prezentarea bugetului său pentru 2025, executivul de la Dublin trebuie să decidă cum își cheltuiește excedentul.

Excedent bugetar în Iralnda

Irlanda nu numai că nu are deficit, ci chiar are surplus de venituri fiscale. În acest an, excedentul este de aproximativ 9 miliarde EUR, sau aproximativ 3% din produsul intern brut (PIB).

Și mai trebuie să adăugăm la această mană un dar extraordinar care cade din cer. Pe 10 septembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a impus Apple să plătească Irlandei 13 miliarde de euro taxe. Inclusiv dobânda acumulată de la începerea procesului în 2016, în total echivalentul a 14% din bugetul de stat.

Deloc surprinzător, acest aflux de bani provoacă o multiplicare a solicitărilor, mai ales că în următoarele luni sunt așteptate alegeri legislative – poate chiar în noiembrie. Sinn Fein, principalul partid de opoziție, de exemplu, solicită investiții masive în locuințe. Ministrul de Finanțe, Jack Chambers, promite că fiecare angajat va beneficia de un buget în valoare de 1.000 de euro de persoană.

Originea acestui surplus

Pe de altă parte, dezbaterile politice evită cu atenție să menționeze originea acestui surplus: este vorba de impozitele impuse corporațiilor, în principal multinaționalelor americane. În 2024, veniturile ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro, aproape triplu față de 2019, jumătate fiind plătite de doar zece companii. Aceasta reprezintă aproape o treime din toate veniturile fiscale irlandeze; în Franța, impozitul pe profit reprezintă doar 12% din venituri.

Problema este că acest succes spectaculos vine în parte din banii „deturnați” din restul Europei. Tax Justice Network, o asociație care luptă împotriva evaziunii fiscale, calculează pentru Le Monde că multinaționalele au transferat în mod artificial profituri de 130 de miliarde de dolari (116,5 miliarde de euro) în Irlanda în 2021. Ceea ce înseamnă 32 de miliarde de dolari din venituri fiscale pierdute de alte țări ale Uniunii Europene, din care 3,3 miliarde Franța.

În schimb, profitând de taxe mai mici, multinaționalele plătesc doar 13 miliarde de dolari în impozite pe aceste profituri transferate în Irlanda. „Aceasta înseamnă că fiecare dolar din venitul fiscal câștigat de Irlanda înseamnă 2,50 USD venituri pierdute în restul Uniunii Europene”, explică Alison Schultz, care a efectuat aceste calcule.

Big Tech face afaceri bune în Iralnda

Aceste cifre sunt probabil o „subestimare”, spune ea. Acestea datează din 2021, ultimul an pentru care Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat detalii despre taxe și activități reale ale multinaționalelor, țară cu țară. Dar ele sunt imprecise și iau în considerare prea puțin profiturile care sunt înregistrate direct în paradisurile fiscale din afara UE.

Bineînțeles, „succesul” Irlandei este mai mult decât un demers contabil. Un tur al cartierului high tech din Dublin este suficient: sediul Google, Meta și LinkedIn se extind rapid acolo, de-a lungul canalelor. Apple are 6.000 de angajați în toată țara.

Un aflux de muncitori străini, atrași de salariile generoase. S-au dezvoltat și fabrici farmaceutice, inclusiv mari laboratoare Pfizer. În același sector, Eli Lilly a anunțat, pe 12 septembrie, o investiție de 1,8 miliarde de dolari în două dintre fabricile sale irlandeze.

Îmbogățire spectaculoasă

„În 1995 erau 1,3 milioane de oameni angajați în Irlanda; astăzi sunt 2,7 milioane”, subliniază Kieran McQuinn, economist la Institutul de Cercetări Economice și Sociale, un centru de cercetare economică. Această dublare foarte reală a fost însoțită de o îmbogățire spectaculoasă.

Irlandezii au astăzi al doilea cel mai mare PIB pe cap de locuitor de pe continent, după Luxemburg. „Economia este în creștere puternică”, continuă McQuinn. Chiar și excluzând exporturile (deci sectorul multinațional), creșterea internă este în jurul valorii de 2,5% până la 3% în acest an”.

Cert este că la originea acestui succes stă modelul fiscal. Ex-centrică din punct de vedere geografic, foarte săracă din punct de vedere istoric, Irlanda a făcut din fiscalitatea sa redusă centrul strategiei sale economice începând cu anii 1980.

Secretul succesului din Irlanda: taxe mici

Rata, inițial de 10%, iar acum 12,5%, este „principala marcă irlandeză”, notează firma de consultanță EY pe site-ul său. Chiar și atunci când țara a ajuns aproape de faliment, în timpul colapsului bancar din 2008-2010, și în ciuda presiunilor din partea Uniunii Europene, a refuzat mereu să-l majoreze.

Această strategie a dat roade foarte bine. Pe lângă dobânda fiscală, multinaționalele americane au găsit în Irlanda o populație vorbitoare de engleză și bine educată și acces la piața unică europeană. Astăzi, cele 12.000 de companii străine stabilite în Irlanda angajează mai mult de un sfert din forța de muncă a țării.

Această strategie fiscală a făcut totuși obiectul unor atacuri în ultimii ani. Sub auspiciile OCDE, o reformă fiscală globală majoră a implementat o rată minimă a impozitului pe profit de 15%. După ce a încetinit negocierile pentru o lungă perioadă de timp, Irlanda a fost de acord să se alinieze. Mai multe lacune fiscale au fost, de asemenea, eliminate.

O atitudine extrem de precaută în Irlanda

Dovadă că Dublinul nu vrea să-și întindă imaginea de „prieten al multinaționalelor”, guvernul a refuzat de mult să încaseze bani din restanțele fiscale ale Apple. Acțiunea în justiție a venit din partea Comisiei Europene. În timpul procesului, s-a dezvăluit că Apple a plătit doar 0,005% taxe efective în 2014, datorită unui acord secret cu guvernul irlandez. După înfrângerea juridică finală a firmei Apple, Dublinul se află în situația uluitoare de a fi „forțat” să accepte peste 13 miliarde de euro.

În fața acestui aflux financiar, guvernul irlandez adoptă o atitudine extrem de precaută, considerând că veniturile fiscale pot dispărea pe cât de repede au apărut.

„Aceste venituri sunt probabil tranzitorii”, estimau autoritățile bugetare în iulie. „Această dependență excesivă de impozitele corporative reprezintă o vulnerabilitate”, adaugă Jim Clarken, directorul irlandez al asociației Oxfam. El ar prefera să implementeze un impozit pe avere.

Guvernul irlandez a decis să pună acest venit în exces în două fonduri suverane, unul rezervat investițiilor în infrastructură, celălalt pentru tranziția climatică. Guvernul speră să strângă 100 de miliarde de euro până la jumătatea deceniului următor. Aproape cât bugetul de stat pe un an de zile.

(Traducere: Rador Radio România; sursa: lemonde.fr)