"Dacă în locul lui Iliescu l-am fi avut pe Regele Mihai, ar fi fost mai bine pentru România. Dar n-a fost să fie. Erau foarte puţini români care şi-ar fi dorit această soluţie", declara recent istoricul Lucian Boia într-un interviu pentru Gândul.

''Am aflat cu tristeţe vestea morţii Reginei Ana, şi transmit întreaga mea compasiune pentru această grea pierdere Regelui Mihai şi membrilor familiei regale. Am avut privilegiul să o cunosc, şi am apreciat felul în care, trecând peste o istorie care nu a fost clementă, până la urmă, cu niciunul dintre noi, ţinea la România. Păstrez amintirea discuţiilor pe care le-am avut atât la Versoix, cât şi la Bucureşti, relaţia cu familia regală fiind una de respect şi de asumare a responsabilităţilor pe care fiecare le-am avut şi le avem faţă de români. Dumnezeu să o odihnească în pace!'', a scris Ion Iliescu pe blog luni.

Din 1989 până în 1997, preşedintele României, Ion Iliescu, s-a opus categoric revenirii în ţară a regelui Mihai şi chiar l-a pus pe acesta în mai multe situaţii umilitoare.

Prima venire a Regelui în tara a avut loc decembrie 1990. Dupa discutii cu autoritatile vremii, Regele Mihai I primeste permisiunea sa intre în România. Pe 25 decembrie, Regele aterizeaza pe aeroportul Otopeni. Însotit de restul familiei regale el se îndreapta spre Curtea de Arges, acolo unde se afla mormântul înaintasilor sai. Presa controlata de putere lanseaza zvonul ca Regele a intrat clandestin în tara si a fortat trecerea granitei. Pe autostrada Bucuresti-Pitesti se organizeaza un baraj de politie, întocmai ca pentru prinderea unui infractor deosebit de periculos.
Sub amenintarea armelor, masinile în care se aflau membrii familiei regale sunt fortate sa opreasca. Pasapoartele daneze cu care intrasera în tara le sunt confiscate, Regele Mihai si Regina Ana fiind obligati sa se îndrepte, sub escorta, catre aeroportul Otopeni. Un avion militar este pregatit pe pista, Regele si Regina fiind siliti sa paraseasca tara, sub amenintarea armelor. Avionul charter închiriat de Rege este confiscat, justificarea actiunii fiind aceea ca pilotii aeronavei au fost gasiti în stare de ebrietate! În dimineata zilei de 26 decembrie, Regele Mihai si membrii familiei regale se îndreapta spre Elvetia.

Guvernul României a susţinut apoi că Regele intrase făra viză în ţară, asa ca a fost nevoit sa îl expulzeze. Ministrul de interne al vremii, Doru Viorel Ursu, se prezinta în Senat, unde justifica expulzarea Regelui. El afirma ca autoritatile au o baza legala pentru acest gest, aducând drept argument faptul că Regele nu deţine cetăţenia română.

Doi ani mai târziu, Regele primeşte totuşi permisiunea să intre în ţară de Paşti. A aterizat pe acelaşi aeroport Otopeni în Saptămâna Mare şi a fost aşteptat în capitală de aproape un milion de oameni. Liberalii, în frunte cu Radu Câmpeanu, i-au propus să candideze la preşedinţie. Regele a refuzat.

Se spunea atunci că regele se va stabili definitiv în ţară, însă explozia de entuziasm se pare că a speriat autorităţile române. Aşa că, atâta timp cât Iliescu a fost preşedinte, adică până la sfârşitul lui 1996, regele nu s-a mai putut întoarce în România.

În 1994, o tentativă a fostului suveran de a veni în ţară pentru un simpozion istoric legat de evenimentele din 1944 s-a încheiat la Otopeni. Regele a fost invitat să aştepte pe pistă aeroportului hotărârea privind acordarea vizei de intrare în ţară. În cele din urmă, autorităţile au decis să-i interzică accesul şi i-au cerut să părăsească imediat România. Sutele de oameni care îl aşteptau la aeroport nu au reuşit nici măcar să-l vadă, fiind opriţi de un cordon de poliţie.

 

Explicaţiile oficiale s-au referit la un viciu de procedura, deşi formal cetăţenii străini puteau primi viza pe aeroportul Otopeni. Însă înainte de acest incident, preşedintele Iliescu se arătase iritat de ideea vizitei regelui în ţară. „Ce să caute vineri? Şi la ora 2? Există un cadru normal al relaţiilor cu cetăţeni străini sau cei care vor cetăţenie? Trebuie să depună cerere pentru a obţine viza, care să fie însoţită de o motivaţie corespunzătoare. Nu a făcut-o până acum”, declara atunci Iliescu. „Să exprime în mod expres cadrul în care doreşte să vină, în acest context să ceară viza şi guvernul o să judece”. Ulterior, reprezentanţii partidului său, PDSR, au cerut că regele să fie declarat „persona non grata” în România iar oficial s-a discutat despre o lege prin care să i se interzică intrarea în ţară.

 

Abia în 1997, după ce Emil Constantinescu ajunge la Controceni, Regelui i se permite să sosească în ţară şi i se redă cetăţenia. Regele revine în România şi primeşte un nou paşaport, de dată această în calitate de cetăţean român. În martie 1997, Regele Mihai şi preşedintele Emil Constantinescu ajung la un acord privind promovarea de către Rege a intereselor României pe lângă ţările membre NATO.

Relaţiile cu Ion Iliescu se “normalizează”. Ajuns din nou preşedinte, Ion Iliescu îl invită  – pe 10 martie 2001 – pe Regele Mihai să participe la festivitatea de redeschidere a Galeriei de Artă Modernă din   Muzeul Naţional de Artă. Cu ocazia acestei invitaţii, Horia Român Patapievici declara, la Radio Europa Liberă: "Normalitatea care s-a înfiripat azi între Regele Mihai şi actualul şef al statului ar fi trebuit să se întâmple din 1990".

Mai apoi, Regele Mihai este rugat de către guvernul Năstase să participle la eforturile României de integrare în NATO. Suveranul este de acord să-şi servească din nou patria, aşa că întreprinde mai multe călătorii de promovare a României la toate Casele Regale europene.

Regele primeşte în schimul reconcilierii proprietăţile revendicate de la statul roman: terenuri şi imobile în valoare de zeci de milioane de euro.
Mulţi dintre simpatizanţii Casei Regale s-au declarat dezamăgiţi de împăcarea cu Ion Iliescu şi de trocul făcut cu puterea de la acea vreme.

„Toţi consilierii l-au îndemnat pe Iliescu să facă această concesie şi a fost greu pentru el în calitatea lui de comunist. Dar, până la urmă, din această chestiune nu a pierdut Ion Iliescu, ci Regele. Pe Iliescu nu-l costa nimic să dea domeniile înapoi şi să spună că-l respectă pe Rege. Electoratul lui ştia că e comunist şi republican. Mai grav a fost dincoace, pentru simpatizanţii Regelui, să înghită împăcarea cu unul dintre adversarii clasici“, spunea recent Ion Cristoiu.

Încet-încet, şi Regele a început să îndulcească tonul la adresa mai-marilor PDSR: „S-au schimbat multe lucruri în România, dar încă sunt o grămadă de oameni care au rămas cu aceleaşi mentalităţi, deşi partea superioară a administraţiei, chiar domnul Iliescu şi primul ministru Adrian Năstase, observ că au schimbat lucrurile mai mult decât alţii“, declara Maiestatea Sa în 2001, într-un interviu acordat jurnalistei Silvia Constantinescu.
 

Două date negre vor rămâne, cu certitudine, întipărite pentru multă vreme în calendarul regaliştilor: 7 iunie 2001 când Regele Mihai îl invită pe Ion Iliescu la cină, la Palatul Elisabeta; 8 noiembrie 2001 – Iliescu şi Regele Mihai petrec împreună de Sfinţii Mihail şi Gavriil, la Cotroceni, cu muzică clasică. Au dezbătut despre 23 august. Iliescu i-a vorbit cu „Sire“. Regele i-a răspuns cu „Excelenţa voastră“.
 

 

 

Te-ar putea interesa și: