Ion Iliescu este judecat la Curtea de Apel București pentru două abateri legale comise în Decembrie 1989. Este inculpat în Dosarul Revoluției, în care este acuzat de infracțiuni contra umanității, dar și pentru obținerea, în mod ilegal, al titlului de „luptător remarcat prin fapte deosebite”.

Ion Iliescu va ajunge în fața procurorilor de la Curtea de Apel București. Acesta este inculpat în Dosarul Revoluției, acuzat de infracțiuni contra umanității. Fostul președinte va mai fi judecat și pentru obținerea, în mod ilegal, al titlului de „luptător remarcat prin fapte deosebite”. În timpul regimului comunist, Iliescu a deținut funcții de conducere.

Fostul președinte va fi judecat de Curtea de Apel București, după ce Înalta Curte și Tribunalul București și-au declinat competența soluționării cauzei. Secția Parchetelor Militare i-a trimis în judecată, în Dosarul Revoluției 3, pentru infracțiuni contra umanității pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus.

Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu cu privire la aspectul necompetenței în Dosarul Revoluției 3. Declinarea soluționării cauzei a fost pronunțată pe 24 februarie. Motivul pentru care a fost declinată competența este că Ion Iliescu nu era șef de stat în perioada săvârșirii faptelor de care este acuzat, adică intervalul 22.12.1989 – 30.12.1989.

Tribunalul București și-a declinat competența judecării dosarului civil în care Ion Iliescu este acuzat că a obținut ilegal titlul la doar trei zile după decizia curții supreme. În acest dosar, Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva regimului comunist (SSPR) solicită anularea actului prin care Ion Iliescu a primit titlul de luptător remarcat prin fapte deosebite la Revoluție.

De ce Curtea de Apel București va judeca ambele dosare în care Ion Iliescu este inculpat

„Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

În cauză, în raport de criteriul poziționării autorității publice pârâte, în sistemul administrației publice și de obiectul principal al acțiunii în contencios, anularea actelor administrative privind anularea Certificatului de Luptător pentru Revoluția din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant și retragerea titlului conferit conform Decretului nr. 1053/2019, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel București, secțiile de Contencios Administrativ și Fiscal.

Instanța constată că Legea nr. 341/2004 stabilește competența specială a Tribunalului – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal în cazul acțiunilor privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor (art. 9 alin. 5), contestațiilor privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant (92 alin. 7) și cele legate de aplicarea dispozițiilor prezentei legi, în care acțiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat (art. 26).

Având în vedere că aceste norme de procedură sunt norme speciale care derogă de la normele generale privind competența în materia contenciosului administrativ și fiscal, tribunalul reține că acestea se interpretează restrictiv, fiind aplicabile numai în cazurile expres prevăzute”, se arată în motivarea Tribunalului București.

Dosarul Revoluției 3 a ajuns tot la Curtea de Apel București, după ce magistrații Înaltei Curți au declinat competența. În susținerea excepției, instanța a arătat că la data faptelor detaliate în rechizitoriu - perioada 22-30 decembrie 1989 - Ion Iliescu nu era șef de stat. Or, Înalta Curte judecă numai șefi de stat și demnitari. Dosarul a fost repartizat, aleatoriu, judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, fost polițist de Investigații Criminale și fost ofițer de poliție judiciară la DGIPI.

Ce acuzații îi sunt aduse fostului șef de stat

Procurorii SPM menționează, în rechizitoriu, că începând cu data de 22.12.1989 și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de președinte al CFSN (care și-a subordonat întreaga forță militară a României).

Ion Iliescu a desfășurat o activitate sistematică prin aparițiile sale la Televiziunea Română dar și prin comunicatele CFSN. Prin aceste mijloace, a dezinformat populația României și opinia publică internațională cu privire la existența unor forțe contrarevoluționare. El a acționat în mod direct la generarea și amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-și asigura, în contextul Revoluției române, accederea la putere, menținerea și consolidarea puterii politice în stat, potrivit rechizitoriului.