Parlamentul României a fost dizolvat fără s-o știm?!

1. Deși OMS ne trage de mînecă pentru a ne avertiza că nu trebuie să ne relaxăm, lumina de lumînare se vede pîlpîind la capătul nopții care a fost Criza de coronavirus. Explicabil în aceste împrejurări că toți cei ce trec prin Lume cu ochii deschiși meditează deja la Viața de după Criză. Unul dintre aceștia e Adrian Năstase. Fostul premier nu-și dezminte în aceste zile postura de politician care știe să extragă din faptele mari și mici ale realității concluzii care îngîndurează. În tableta Crizele de dupa criza: 1 – Criza democratiei, publicată pe blogul propriu în 9 aprilie 2020, Adrian Năstase trage un semnal de alarmă în ce privește fascinația produsă asupra maselor populare de autoritarismul din perioada stărilor de urgență:

”Mai apare un fenomen interesant – disiparea lenta a partidor politice si a sindicatelor in conditiile in care se pune problema eficientei regimurilor politice in „razboiul” contra coronavirusului. Sunt mai eficiente regimurile democratice sau cele autoritare? China, cu un regim considerat autocratic, este data ca exemplu de eficienta, spre deosebire de Italia sau Spania care au luat decizii (nepopulare) cu intarziere.

Sigur ca in timp de razboi sau de criza grava creste sentimentul de patriotism si de loialitate fata de conducatori, pornind de la ideea ca in acest fel cetatenii vor fi mai bine protejati.

Chestiunea delicata este aceea ca modul de functionare din regimul de urgenta, eliminarea, practic, a parlamentului din sistemul major de putere in care nu mai conteaza decat componentele executive, bazate pe armata, politie, jandarmerie, va crea tentatia de acceptare si ulterior crizei covid-19 a unei posibile tranzitii spre un regim autocratic.

PS Gaita e tentata de tot ce e stralucitor.”

Citind tableta lui Adrian Năstase, mi-am amintit că România are un Parlament în funcțiune. Deși, după cum stă el deoparte de orice decizie și mai ales după cum e ținut deoparte de regimul tot mai militarizat din starea de urgență încep să mă întreb dacă nu cumva Parlamentul fost dizolvat fără s-o știm noi. 

Procesele în Starea de urgență: Un dezastru on line din punct de vedere juridic 

 

2. Pentru cazurile de urgență din Justiție, Starea de urgență, reglementată prin Ordonanțe militare, citite de Marcel Vela ca un Svejk ce se vrea luat în serios, dă posibilitatea să se judece on line dosarele penale. 

Cum are loc o asemenea judecată ne povestește o avocată pe facebook. 

 Un dezastru on line din punct de vedere juridic: 

„În principiu sînt de acord cu orice evoluție care vine în sprijinul progresului în orice domeniu.

A fost zilele acestea foarte aplaudată așa-zisa procedură de derulare a ședințelor de judecată în regim online prin intermediul serviciilor de videoconferință.

Am participat azi la cea mai nefericită ședință de judecată realizată parțial prin videoconferință în materie penală și pot spune că sistemul judiciar din România, în mod clar, nu este pregătit pentru așa ceva.

Este adevărat că la nivel teoretic, măsura poate aduce beneficii cel puțin din perspectiva celerității actului de justiție, a optimizării timpului celor implicați și a simplificării birocrației legate de prezența justițiabililor în instanță. Cu toate acestea, în prezent, procedura este implementată «românește» ceea ce o face să fie un fiasco total.

În cele 5 ore petrecute astăzi în sala de ședințe, timp în care nu cred că s-au judecat mai mult de 15-20 dosare, au domnit dezorganizarea, timpii pierduți, problemele tehnice, stresul tuturor celor implicați în înfăptuirea actului de justiție, ceea ce a făcut ca in condițiile date, procedura judecării cauzelor să fie chiar mai greoaie și mult mai superficială decît cea standard.

S-a intrat în videoconferință cu detinuți aflați în 5 penitenciare, 2 spitale și de la domiciliile acestora. Nu a existat o conexiune care să nu aibă probleme începînd cu penitenciarele unde fie nu răspundea nimeni minute bune în șir, fie camera era poziționată înspre sol, fie deținuții erau la vizita online. În spital, era o deținută care a încercat să își spună ultimul cuvînt prin teleconferință de 5 ori pentru ca de fiecare dată cînd începea să vorbească apăsa pe butonul de «end call». La domiciliu, un deținut după ce a fost citat în prealabil cu mențiunea să fie prezent prin videoconferință pentru termenul de azi dîndu-și consimțămîntul în acest sens, astăzi a adus în vedere instanței prin apel audio că nu are și nu știe să instaleze aplicația whatsapp.

E foarte probabil ca această măsură să fie aptă să aducă beneficii sistemului de justiției și, deși voi rămîne fidelă sistemului formalist tradițional care consider că dă prestanță actului de justiței, cred că pentru această procedură este necesar un trainning serios al tuturor părților implicate pentru a nu îl face mai ineficient decît sistemul standard. Desigur, pe timp de pandemie pare a fi o soluție bună în detrimentul celeilalte oricît de greoaie ar fi dar mi-ar plăcea pe termen lung să nu o punem în practică și pe asta tot «românește».”