Președintele Klaus Iohannis a promulgat, în ciuda unei decizii a Curții Contituționale, controversata Lege a alegerilor parlamentare. Ea prevede că viitorul Legislativ va avea 466 de parlamentari, nu 300 cum au cerut românii la referendumul din 2009

Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor nu pune în aplicare rezultatul referendumului din 2009, când 77,78% dintre alegători s-au pronunțat pentru un Parlament unicameral cu doar 300 de aleși.

Potrivit actului normativ, la următoarele alegeri vom avea vot pe liste, precum și un număr mai mic de parlamentari, întrucât normele de reprezentare sunt de un deputat la fiecare 73.000 de locuitori și un senator la fiecare 168.000 de locuitori. Asta înseamnă un total de 466 de aleși, un număr foarte apropiat de cel din 2012, când au intrat în Legislativ 588 de senatori și deputați.

În plus, cei trei milioane de cetățeni români din Diaspora vor fi reprezentați, ca și până acum, de doar șase parlamentari. Un deputat liberal a propus ca Diaspora să fie reprezentată de 12 parlamentari, dar PSD a respins propunerea, iar Iohannis nu a considerat că această situație ar fi un motiv pentru retrimiterea actului normativ în Parlament.

„Președintele a abdicat fără să fie rege”

Fostul președinte Băsescu l-a criticat pe actualul șef al statului pentru că nu a trimis acest proiect la Curtea Constituțională (CCR): „Preşedintele Iohannis a abdicat fără să fie rege”. Băsescu a arătat că, în 2012, CCR a respins o lege privind alegerile parlamentare și pentru că nu respecta rezultatul referendumului. „Preşedintele Iohannis şi-a abandonat cea mai importantă prerogativă, aceea de a-i reprezenta şi de a lucra pentru cei care l-au ales. Mare decepție cînd am constatat că legea nu este atacată la Curtea Constituțională”, a mai scris Băsescu. Întrucât Iohannis a promulgat noua lege a alegerilor, va fi foarte dificil ca ea să mai fie atacată la CCR. „Evenimentul zilei” a solicitat Administrației Prezidențiale să explice motivele pentru care președintele Iohannis nu a contestat legea. „Referitor la solicitarea dumneavoastră (...) vă transmitem că aceasta nu face obiectul legii privind liberul acces la informații (...) Se exceptează de la accesul liber (...) informațiile privind deliberările autorităților”, se arată în răspunsul Cotroceniului.

„Referendumul produce un efect indirect”

În 2012, CCR a fost sesizată de un grup de parlamentari PDL în legătură cu Legea alegerilor parlamentare. Curtea a respins actul normativ, arătând, printre altele: „Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare - această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect).

Administrația Prezidențială a refuzat să explice motivele pentru care președintele Iohannis a promulgat legea alegerilor

Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral”. Tot în decizia 682/2012, Curtea susține că „reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1, 2 și 61”. Judecătorii au invocat și principul „loialității constituționale”, care „impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor”.

Efectele referendumului, stabilite de Constituție

În 2014, în decizia referitoare la proiectul de revizuire a Constituției, CCR a arătat că, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneția, „efectele referendumului trebuie să fie expres prevăzute în Constituție sau prin lege, fie că referendumul este consultativ, fie că este decizional”. „Faptul că nu este stabilită o procedură ulterioară nu se traduce într-o lipsă a efectelor acestui referendum. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinței populare — această voință nu poate fi ignorată de aleșii poporului, întrucât este o expresie a suveranității naționale —, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect)”, mai arată judecătorii Curții. În concluzie, ei au recomandat reglementarea, în cadrul dispozițiilor art. 90 alin.(1) din Constituție, a efectelor juridice pe care rezultatul referendumului consultativ le produce.

Iancu: Iohannis s-a ferit de conflict

Fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu (foto), a apreciat că președintele Klaus Iohannis a evitat să trimită Legea alegerilor la Curtea Constituțională pentru a evita un conflict. „Iohannis a evitat un conflict între partide, pe de o parte, și Curtea Constituțională, pe de altă parte. Oricum, Curtea Constituțională, de când s-a schimbat puterea, este mai mlădioasă în ceea ce privește aplicarea referendumului din 2009”, a spus Iancu. El a precizat că decizia lui Iohannis de a promulga legea alegerilor, fără a o contesta la CCR, „este o problemă”, întrucât decizia CCR 682/2012 precizează că refrendumul din 2009 este obligatoriu. Gheorghe Iancu a amintit că această decizie a CCR a fost adesea criticată de PSD, precum și de ministrul pentru relația cu Parlamentul, Eugen Nicolicea (UNPR).

Voicu: Referendumul, consultativ

Președintele Comisiei de Cod Electoral, liberalul Mihai Voicu (foto), a explicat, pentru EVZ, de ce noua lege a alegerilor parlamentare nu a respectat rezultatele referendumului din 2009: parlament unicameral și 300 de parlamentari. „Referendumul avea două întrebări legate între ele: prima întrebare privea Parlamentul unicameral, deci nu ar fi stat în atribuțiile Comisiei de Cod electoral. În privința reducerii numărului de parlamentari la 300, dacă acest lucru ar fi devenit realitate, atunci, potrivit legilor în vigoare, 18 ar fi trebuit să fie deputați aparținând minorităților naționale, ei ar fi avut peste 10% din Parlament și nu ar fi fost o reprezentare corectă a realității”, a spus Voicu. În plus, deputatul PNL a explicat că referendumul avea un „caracter consultativ”, precizând că decizia de a nu lua în seamă rezultatul referendumului a fost luată în Comisie, în unanimitate.

Moraru: Oligopolul minorităților

Președintele IPP, Adrian Moraru (foto), a spus că Legea alegerilor parlamentare ar fi trebuit trimisă la Curtea Constituțională, însă a invocat motive diferite de cele ale lui Traian Băsescu. Moraru a arătat că actuala lege are prevederi care favorizează minoritățile naționale care au deja reprezentare în Parlament. Astfel, cele 18 minorități deja reprezentate nu trebuie să se mai înregistreze pentru a participa la alegeri, în timp ce organizațiile care vor apare ulterior trebuie să treacă prin mai multe filtre. Președintele IPP a arătat că aceste prevederi pot fi considerate discriminatoare și, dacă ar fi atacate la CCR, ar putea determina respingerea legii. Totuși, Adrian Moraru a apreciat că Klaus Iohannis „s-a uitat și, când a tras linia” a decis că ea trebuie promulgată.

Cum și-a bătut joc USL de voința electoratului

După succesul referendumului din 2009, liderii PSD și PNL, reuniți la acea vreme sub umbrela USL, au făcut tot posibilul pentru a ignora rezultatele. Asta în ciuda eforturilor repetate ale fostului președinte Traian Băsescu de a forța punerea în aplicare a rezultatelor plebiscitului.

Acest fapt s-a văzut cel mai bine în 2013, în timpul dezbaterilor din Comisia de revizuire a Constituției, dominată de parlamentarii USL. Senatorul Tudor Chiuariu, pe atunci membru al PNL, a avut un argument inedit: rezultatele referendumului din 2009 ar fi putut produce efecte asupra Parlamentului aflat în exerciţiul mandatului în acel moment, (până în 2012) „dar nu poate produce efecte pe termen nelimitat”.

La fel de original, tot un liberal, Petre Roman, a afirmat că în 2009 „poporul s-a pronunțat greșit, s-a pronunțat în afara Constituției”. În consecință, amendamentul - „Parlamentul este alcătuit dintr- o singură Cameră” - a primit un singur vot „pentru”, două abţineri şi 15 voturi „împotrivă”, majoritatea de la USL.

Mai recent, în iunie 2015, la dezbaterile privind Legea alegerilor parlamentare, senatorul PNL Puiu Hașotti l-a blamat în repetate rânduri pe fostul președinte Traian Băsescu pe motiv că a creat „falsa discuție” despre un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari.

Băsescu mai dorea un referendum

În 2013 însă, Traian Băsescu a amenințat că va iniția un nou referendum cu întrebări similare celor din 2009. „Eu am declanşat procedura şi voi emite decretul în funcţie de ce se întâmplă în Parlament şi la CCR. În așa fel încât să dau posibilitatea românilor să se pronunțe din nou dacă doresc parlament unicameral și cu 300 de parlamentari”, explica fostul președinte, care și-a abandonat intenția, întrucât procesul de revizuire a Constituției nu a mai trecut de Parlament.