Joi, 4 februarie 2021, preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis la reexaminare legea care prevedea majorarea punctului de pensie.

Veste-şoc pentru pensionari. Iohannis cere reexaminarea legii care majorează pensiile. Conform Antena 3, este important cât de repede va lua Parlamentul în dezbatere această reexaminare.

Sursa citată a menţionat că reexaminarea reprezintă o veste proastă pentru milioane de pensionari. Iohannis a adresat cererea doamnei Anca Dana Dragu, președinte al Senatului, şi lui Ludovic Orban, președinte le Camerei Deputaților.

Cererea a fost formulată în temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată.

Iohannis cere reexaminarea legii care majorează pensiile

„CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Față de forma adoptată de Guvern, Parlamentul a operat o singură modificare în conținutul normativ al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Astfel, articolul unic din legea supusă reexaminării - cu referire la art. 3 alin. (1) din OUG nr. 136/2020 - prevede: „(1) Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 427.076 mii lei, subvenția de la bugetul de stat majorându-se cu aceeași sumă”.

Iohannis cere reexaminarea legii care majorează pensiile. Corelarea bugetului

Această soluție legislativă viza corelarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2020 cu bugetul de stat pe anul 2020, ca urmare a intervențiilor legislative adoptate de Parlament prin Legea privind aprobarea OUG nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare.

Menționăm că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1/2021, Legea privind aprobarea OUG nr. 135/2020 a fost parțial declarată neconstituțională.

Astfel, prin această decizie, Curtea a reținut că, prin dispozițiile art. I pct. 8 și pct. 9 din legea analizată, s-a creat un vid legislativ, întrucât „abrogarea art. 42 și art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, determină o stare de insecuritate juridică, neputându-se determina dacă de la intrarea în vigoare a legii, pe de o parte, se menține modul de calcul al pensiilor prin recurgerea la valoarea unui punct de pensie, punct a cărui valoare nu mai există din punct de vedere normativ, iar, pe de altă parte, care va fi modul de creștere a salariilor personalului didactic”.

Valoarea punctului de pensie

Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că revine Parlamentului competența de a infirma/confirma, în termeni clari și neechivoci, atât valoarea punctului de pensie, stabilită prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020, cât și etapizarea creșterii drepturilor salariale pentru personalul didactic, stabilită prin art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020.

În acest context, în care actul normativ ce a generat intervenția legislativă din cuprinsul legii supuse reexaminării a fost declarat neconstituțional, considerăm că este necesară reanalizarea de către Parlament a Legii pentru aprobarea OUG nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 în vederea corelării celor două acte normative.

Legea supusă reexaminării reglementează exclusiv măsuri de ordin tehnic

Această corelare este cu atât mai necesară cu cât legea supusă reexaminării reglementează exclusiv măsuri de ordin tehnic, prin care se asigură finanțarea de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii estimate în baza unui nivel deja decis al punctului de pensie, respectiv în baza unui calendar deja aprobat de modificare a acestuia.

Or, creșterea sau diminuarea punctului de pensie se va stabili prin Legea privind aprobarea OUG nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare, care se află pe agenda Parlamentului în vederea punerii de acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 1/2021.

Estimările privind creditele bugetare și de angajament pot înregistra ajustări

Deși, cel puțin la nivel teoretic, estimările privind creditele bugetare și de angajament pot înregistra ajustări, pe parcursul execuției bugetare, în raport de necesarul efectiv de finanțare, lipsa unei fundamentări judicioase a alocărilor contravine obiectivului privind sustenabilitatea finanțelor publice.

Mai mult, în contextul actual, nu doar necesitatea sustenabilității finanțelor publice reprezintă o prioritate, ci și continuarea eforturilor naționale de sprijinire a sistemului de sănătate și economiei, pentru a combate în mod eficient pandemia și consecințele sale economice și sociale.

De aceea, o stabilire necorespunzătoare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat va genera noi vulnerabilități fiscale, orice „rezervare” nejustificată a unor sume pentru care nu a fost încă stabilit termenul de referință pentru actualizarea calculelor estimative fiind contrară inclusiv regulii privind cheltuielile bugetare prevăzute la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice: nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială (în cazul legii de față, baza legală reprezentând-o rezultatul finalizării procedurii parlamentare pentru Legea privind aprobarea OUG nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare).

În anul 2021 nu mai pot fi modificate prevederile bugetare ale anului 2020

În plus, considerăm că, la reanalizarea Legii de aprobare a OUG nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, Parlamentul trebuie să aibă în vedere și faptul că în prezent cele două ordonanțe de urgență ale Guvernului al căror conținut normativ trebuie corelat și-au produs efectele în cadrul exercițiului financiar al anului 2020.

În consecință, în anul 2021 nu mai pot fi modificate prevederile bugetare ale anului 2020 și, prin urmare, prevederile supuse reexaminării nu mai pot produce efecte.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020”, se arată pe presidency.ro.