Iohannis și Kovesi, în vizorul Consiliului Discriminării. Cum au jonglat cei doi cu „festivalul infractorilor disperați” și ”niște penali”

Iohannis și Kovesi, în vizorul Consiliului Discriminării. Cum au jonglat cei doi cu  „festivalul infractorilor disperați” și ”niște penali”

„Festivalul infractorilor disperați” și ”niște penali”. Sunt două dintre etichetele folosite, de Codruța Kovesi, șefa DNA, dar și de președintele Klaus Iohannis în cadrul unor declarații de presă, la adresa unor politicieni și a unor oameni de afaceri cercetați în diverse dosare. Astfel, redacția Lumea Justiției a finalizat petiția împotriva președintelui Romaniei, Klaus Werner Iohannis si sefei DNA Laura Codruta Kovesi, pe care o vor depune luni dimineata la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Potrivit legii, în situatia in care Consiliul va reține ca cei doi au comis fapte de discriminare împotriva categoriei de persoane aflate în proceduri judiciare, prin supunerea acestora unor tratamente degradante, cu încalcarea prezumtiei de nevinovăției, pot fi sanctionați de la avertisment până la amenda contravențională în cuantum de 100.000 lei.

„In sustinerea sesizarii de la CNCD am invocat chiar jurisprudenta Consiliului, respectiv Hotararea nr. 400 din 09.09.2015 a Consiliului care a sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 3000 lei o persoana care a proferat afirmatii discriminatorii la adresa persoanelor homosexuale. Consideram ca asa cum homosexualii au dreptul sa nu fie discriminati prin etichete de natura sa ii supuna unor tratamente degradante, tot asa si persoanele aflate in diferite proceduri judiciare au dreptul la demnitate umana si la respectarea prezumtiei de nevinovatie”, susțin jurnaliștii de la Lumea Justiției.

Sesizarea Lumea Justitiei care va fi depusa maine la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii:

”PETITIE

Ne puteți urmări și pe Google News

privind faptele de discriminare care intra sub incidenta art. 2 si art. 15 din OUG 137/2000, republicata, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare pe care consideram ca le-au savarsit:

- KLAUS WERNER IOHANNIS - Presedintele Romaniei;

- LAURA CODRUTA KOVESI – procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie;

despre care nu detinem datele de identificare, intrucat acestea nu fac parte din categoria informatilor publice, dar pe care rugam sa ii citati la locul de munca, respectiv la sediile Administratiei Prezidentiale si Directiei Nationale Anticoruptie.

I - INCADRAREA FAPTELOR

Potrivit art. 2 din OUG 137/2000: “prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala... precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice... (3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin. (1), fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare. (4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le genereaza, favorizeaza sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o comunitate fata de alte persoane, grupuri de persoane sau comunitati atrage raspunderea contraventionala conform prezentei ordonante”

Potrivit art. 15 din OUG 137/2000: “Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acestora la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia.”

Consideram ca faptele sunt savarsite sub forma discriminarii directe si indirecte, dar si prin forma hartuirii, definite de art. 2, pct. (5) din OUG 137/2000, ca fiind: “orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv, pe criteriu de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, apartenenta la o categorie defavorizata, varsta, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu.”

Consideram ca faptele celor doi constituie forme de discriminare savarsite in scopul:

- incalcarii demnitatii umane prin supunerea unor tratamente degradante;

- incalcarii prezumtiei de nevinovatie;

Jurisprudenta CEDO a statuat ca tratamentele degradante au in vedere incalcarea grava a demnitatii umane, de natura sa coboare statutul social al unei persoane, situatia sau reputatia ei... Potrivit jurisprudentei CEDO, tratamentul a fost calificat ca fiind "degradant" daca a cauzat victimelor sentimente de teama, de neliniste si de inferioritate, de natura a le umili si a le injosi (vezi cauza Kudla vs. Polonia - Cererea nr. 30.210/96, paragraful 92, ECHR 2000-XI);

Pentru a decide daca un anumit tratament este sau nu degradant in sensul art. 3 al Conventiei, Curtea examineaza daca scopul aplicarii lui este acela de a umili sau injosi victima si daca, prin efectele produse, a fost adusa o atingere personalitatii acesteia, intr-o maniera incompatibila cu art. 3 (vezi cauza Raninen vs. Finlanda, Decizia din 16.12.1997, Reports 1997-VIII, pag. 2.821-22, paragraful 55). Cu toate acestea, absenta unui asemenea scop nu ar putea exclude intr-o maniera definitiva constatarea unei incalcari a art. 3 (vezi cauza Peers vs. Grecia, Cererea nr. 28.524/95, paragraful 74, CEDO 2001-III). Or, in cazurile de incalcarea a demnitatii umane prin discriminare nu este relevanta existenta unei intentii si nici a unei victime in concret”, au scris jurnaliștii de la Luju.ro.

 

Ce a declarat Klaus Iohannis despre ”niște penali”...

 

Conferinta de presa de la Palatul Cotroceni din data de 15.02.2018:

„Niste penali fac o incercare disperata sa atace si sa discrediteze DNA si conducerea acestei directii. Aceasta incercare este una jalnica si neconvingatoare, iar opinia mea despre munca DNA o cunoasteti, dar imi face placere sa o repet. Dupa parerea mea DNA si conducerea fac o treaba foarte buna, iar aceasta incercare de atac din partea unor penali e de natura sa-mi confirme ca DNA face o treaba buna.”

Iohannis. „Nu mi s-a părut că se fac PRESIUNI POLITICE asupra lui Toader”. NU VĂD motive pentru REVOCAREA șefei DNA

“Nu ma vad chemat sa mediez intre DNA si persoane inculpate”

“Asta cu penalii am explicat-o de suficiente ori. Nu revin” - refuzand sa explice jurnalistilor ce intelege prin termen de “penal”

Ce a declarat Kovesi la conferința de presă despre ”festivalul infractorilor disperați”

Conferinta de presa de la sediul DNA din data de 14.02.2018

“Acesti inculpati care fac acuzatii nereale au invocat in fata judecatorilor cereri si exceptii, care au fost respinse”

“Nu cred ca acest atac e intamplator. Asistam in ultima perioada la un festival disperat al inculpatilor, care spun neadevaruri, parti de adevar”

“Nu e vorba de Kovesi aici, e vorba de asaltul asupra justitiei, de festivalul inculpatilor care vor sa umileasca societatea, romanii.”

Kovesi: „Nu-mi dau demisia. Am respectat legile. Da, avem procurori care nu respectă legea”

“Aici eu nu am iesit sa-i raspund inculpatului Vlad Cosma, ci sa va spun ca nu falsificam probe, sa raspund cetatenilor cinstiti din Romania care se intreaba daca in Romania se administreaza corect probe”

“Eu raspund oamenilor cinstiti din Romania, care cred sau nu in DNA”

“Cand vedem un festival disperat al inculpatilor care ne ataca, inregistrari trunchiate, e normal sa iesim sa dam explicatii, ce am facut sau ce nu am facut”

“Daca cineva a inteles ca am iesit sa raspund inculpatilor se insala, eu nu raspund inculpatilor”

“Daca esti condamnat azi pentru o fapta de coruptie pare ca nu e atat de grav in opinia unor inculpati”

“Daca ne uitam cine ataca vedem inculpati condamnati, trimisi in judecata”

“Aici vorbim de Justitie si de asaltul asupra Justitiei...”

“Pentru ce acest asalt? Pentru ca s-au pronuntat anumite condamnari. Cine ataca? Inculpatii disperati”

“Imi rezerva dreptul de a nu comenta declaratiile inculpatilor. Am raspuns ziaristilor, potrivit codului de procedura...”

despre acuzatiile lui Sebastian Ghita ca a fost la el acasa: "Nu comentez afirmatiile nereale ale inculpatilor”

Raspuns acordat agentiei de presa AGERPRES la data de 6.02.2018

"Nu a existat nicio discutie cu vreun procuror din DNA sau cu inculpata Mihaiela Moraru Iorga despre un dosar referitor la vreun ministru care putea sa ajunga premier. Nu am facut niciodata presiuni sau acte de imixtiune in activitatea vreunui procuror. Nu comentez afirmatiile nereale ale inculpatilor", a precizat Kovesi, intr-un raspuns catre agerpres.

 

Citiți ÎNTREG MATERIALUL pe Luju.ro!