“O eventuală colaborare a lui Mircea Dumitru cu Securitatea ar fi letală pentru cariera lui”, a declarat Iohannis la ieşirea de la Ateneul Român, la care a fost invitat miercuri.

În plus, el a mai completat că nu a discutat cu ministrul Educaţiei despre acest subiect. De asemenea, în legătură cu această situaţie, liderul de la Cotroceni a declarat că pentru lămurirea situaţiei aşteaptă un verdict din partea CNSAS.

Intervenţia şefului statului vine în contextul în care Evenimentul Zilei şi Adevărul au publicat articole despre colaborarea lui Mircea Dumitru cu fosta Securitate.

Mircea Dumitru neagă că ar fi fost colaborator şi ameninţă cu instanţa de judecată, dar nu-şi publică dosarul de la CNSAS

CNSAS a început verificările dosarelor în ceea ce-i privește pe miniștrii din guvernul Cioloș. Ieri, a venit și prima surpriză. Din informațiile pe care le-a obținut Evenimentul zilei, arhiva CNSAS a produs deja prima victimă.

Potrivit surselor noastre, victima este ministrul care are dosar de rețea, din documente reieșind că a fost recrutat de Departamentul Securității Statului în anul 1980 și lăsat din legătura informativă în 1989.

Angajament și două note informative

Dosarul are 11 file, susțin sursele Evenimentului zilei. Este vorba de elementele principale ale unui dosar de informator, respectiv Angajament și două note informative. În mod normal, se vor căuta și alte note, în alte dosare. Menționăm că, în 1980, Mircea Dumitru era student la Facultatea de Filosofie din București.

Faptul că a existat o perioadă de nouă ani de continuitate în relația Securitate – informator indică o relație prolifică. În mod normal, Securitatea abandona, după un an-doi, informatorii – sursele – care nu produceau suficiente elemente, adică note informative interesante.

„Negulescu”, verificat pe vechea lege

În anul 2007, actualul ministru al Educației, Mircea Dumitru, a fost verificat de CNSAS pe vechea lege, iar verdictul a fost că nu a făcut poliție politică, ceea ce este cu totul altceva față de calitatea de informator. Totuși, în dosarul său de rețea R 79832, pe care îl aveau toți românii care semnau angajament de colaborare cu Securitatea, există un act semnat de Dumitru cu numele „Negulescu”.

Potrivit Art. 2 litera b din Ordonanța de Urgență nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin legea nr. 293/2008, calitatea de colaborator al Securității nu poate fi reținută decât în privința persoanelor care au furnizat informații prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice sistemului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Trebuie precizat că, din 2007 până în prezent, SRI şi SIE au mai transmis către CNSAS nişte camioane de dosare, în care se află lucruri pe care Consiliul nu avea cum să le afle în urmă cu nouă ani.

Cazul Andrei Marga

În primăvara lui 2015, Judecătorii de la Tribunalul Maramureș au decis, definitiv, că profesorul Costel Sârbu de la Facultatea de Chimie din Cluj nu a greșit atunci când a afirmat despre fostul ministru de Externe și rector al UBB Andrei Marga că a fost „în solda unui serviciu străin, fapt care i-a atras urmărirea și, ulterior, racolarea de către Securitate”. Profesorul Costel Sârbu a făcut toate aceste afirmații într-un interviu acordat Evenimentului Zilei în anul 2012. După acest interviu, Marga l-a dat în judecată pe profesorul Sârbu și a cerut suma de 100.000 de lei drept daune morale pentru presupuse calomnii. În timpul procesului care a avut loc, în prima fază, la Judecătoria Cluj Napoca, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a trimis un set de documente care atestau, nici mai mult nici mai puțin, decât că Marga a colaborat cu Serviciul 3 de contrainformații al Securității din Cluj, fiind racolat în acest sens. Ulterior, procesul a fost strămutat la Judecătoria Baia Mare, unde profesorul Sârbu a avut câștig de cauză. Marga nu a fost mulțumit de această sentință și a făcut recurs la Tribunalul Maramureș. Andrei Marga le-a cerut judecătorilor să constate că afirmațiile lui Sârbu „au depășit limitele libertății de exprimare și i-au adus atingere dreptului la demnitate, onoare și reputație”. Marga a pierdut procesul.

Dumitru: „Nu am avut niciodată contacte cu Securitatea”

Mircea Dumitru a reacţionat oficial la informațiile potrivit cărora a colaborat cu Securitatea. „Resping orice fel de acuzaţie care mi-a fost adusă că aş fi colaborat în orice formă cu Securitatea. Nu am fost nici membru al Securităţii, nici colaborator al Securităţii, nu am făcut poliţie politică. Vreau să fiu foarte bine înţeles: nu am avut niciodată contacte cu Securitatea statului în regimul comunist. De asemenea, nu am semnat niciun angajament. Documentele care au fost prezentate în presă din acel dosar nu sunt produse de mine”, a arătat ministrul, întro conferinţă de presă.

Expertiză grafologică

El a precizat că în anul 2007 ar fi avut o discuţie cu membri ai CNSAS, prilej cu care ar fi dat un document scris olograf, în vederea realizării unei expertize grafologice. „Discuţia aceasta a fost prilejuită de faptul că presa a cerut la vremea respectivă o examinare (…) a mai multor persoane din societatea civilă, din Grupul pentru Dialog Social şi membri ai comunităţii academice. În urma verificărilor care s-au făcut în acea perioadă, am fost chemat să am un dialog cu membri ai Colegiului CNSAS. Am şi dat un document scris olograf, în aşa fel încât să se poată face o verificare, o expertiză grafologică. Rezultatul acelei analize este cel care apare şi pe siteul UB. Este în dosarul meu de personal de la UB, este vorba despre o decizie emisă de CNSAS în anul 2007, o decizie care spune foarte limpede despre mine că nu am fost agent, colaborator al poliţiei politice comuniste”, a explicat Dumitru.

„Voi acţiona în instanţă”

„Solicit în momentul de faţă CNSAS să vină cu un punct de vedere clar, public, din care să rezulte care este poziţia acestei instituţii în legătură cu statutul meu. De asemenea, pentru că ceea ce s-a întâmplat în momentul de faţă este o mistificare grosolană, este un fals, dar nu un fals oarecare, ci este o calomnie la adresa mea, voi acţiona în instanţă, îmi iau această libertate să acţionez în instanţă pe cei care au făcut aceste afirmaţii defăimătoare la adresa mea în spaţiul public. Nu cred că este vorba despre o simplă întâmplare ceea ce se produce în momentul de faţă”, a mai spus ministrul.

Ce spune CNSAS

Florian Bichir, membru al Colegiului CNSAS, a declarat: „Conform legii, toți membrii Guvernului sunt verificați. La final, noi dăm doar decizia dacă au făcut sau nu poliție politică.” Precizăm că „poliția politcă” nu include toți colaboratorii Securității

Cazul Mona Muscă

În toamna lui 2006, membrii Colegiului CNSAS au decis că fostul deputat liberal Mona Muscă a colaborat cu Securitatea ca poliție politică. Ea semnase un angajament cu Securitatea, sub numele conspirativ Dana. La acea vreme, Mona Muscă era un om politic de vârf, aflat în plină ascensiune. După acel episod a dispărut definitiv din viața publică. Era a doua decizie de colaborare cu Securitatea pe care CNSAS o dădea, după ce Dan Voiculescu, racolat cu numele conspirativ Felix, primise un verdict similar cu câteva luni în urmă. Inițial, Mona Muscă a susținut că nu a făcut „nici măcar o secundă” poliție politică, pentru ca apoi să recunoască faptul că, în 1977, la Timișoara, a semnat, ca profesor, un angajament cu Securitatea, care viza oferirea de informații necesare siguranței studenților străini. Mona Muscă a spus, la acea dată, ca i s-a cerut să semneze eventualele note informative cu numele de cod „Dana”, dar a insistat că nu a dat note scrise către Securitate și că, după un an de la semnarea angajamentului, s-a decis întreruperea acestuia. Până la urmă s-a dovedit că aceasta a mințit și, de fapt, a semnat două note informative. Ea susținut că nu și-a mai amintit de acele note, pentru că la data când le-a scris trecea printr-o perioadă dificilă a vieții private. Mai mult, Mona Muscă a susținut că cele două note informative descoperite de CNSAS sunt „foarte frumoase” și conțin lucruri pozitive scrise despre persoanele urmărite.

Cioloş cere CNSAS să clarifice lucrurile

Premierul Dacian Cioloş a discutat ieri cu ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, şi a primit asigurări că acesta nu a avut relaţii de colaborare cu fosta Securitate şi nici nu a făcut acte de poliţie politică, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu. Potrivit acestuia, Guvernul consideră că CNSAS are datoria de a clarifica rapid informaţiile apărute în presă referitoare la Mircea Dumitru pentru a nu exista îndoieli asupra moralităţii acestuia.