Iohannis, despre cadrul constituțional al consultărilor cu partidele: „I-am chemat și au venit”
- Mircea Marian
- 21 aprilie 2015, 00:00
Președintele a convocat partidele la consultări, fără a avea un temei constituțional pentru a face acest lucru. În calitate de mediator, șeful statului a avut la masă doar partidele, nu și reprezentanți ai instituțiilor
Președintele Klaus Iohannis nu a reușit, la solicitarea „Evenimentului zilei”, să indice articolul din Constituție în baza căruia a chemat, ieri, la consultări partidele. Întrebat de EVZ dacă poate spune în baza cărui articol din Constituție a organizat aceste consultări, Klaus Iohannis a răspuns: „În baza atribuției mele de a negocia între componentele statului și societate civilă”.
Articolul 80(2) din Consti tuție spune însă că: „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”.
Or, Klaus Iohannis- mediator a avut de o parte doar partidele, ca reprezentante ale societății, iar statul, instituțiile sale, nu au fost reprezentate de nimeni. „Da, cred că dacă vorbim despre o discuţie sau despre consultări nu este nevoie de un articol special. Orice partid invitat putea să vină sau să nu vină şi constat cu bucurie că lumea a venit”, a fost explicația lui Iohannis.
„Deci am putea spune că au fost în afara cadrului constituţional”, a insistat reporterul EVZ. „Nu. A fost total în cadrul constituțional”, a răspuns președintele.
Potrivit articolului 103 din Constituție, președintele poate convoca partidele politice la consultări doar atunci când desemnează un candidat la funcția de prim-ministru.
La consultările de ieri, pe lângă partide, care au reprezentat, după cum spuneam, societatea, ar fi trebuit să fie reprezentat și Parlamentul, prin președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare, care să reprezinte statul (instituțiile).
O cutumă prezidențială
Avocata Elenina Nicuț, specializată în drept constituțional, a susținut că temeiul legal al discuțiilor de ieri nu este articolul 80. „Nu există un articol definit de Constituție pentru astfel de dialoguri. Este un fel de cutumă prezidențială, tolerată de CCR”, a spus Elenina Nicuț. Potrivit acesteia, la revizuirea Constituției ar fi bine să se rezolve și această situație.
Fostul șef al cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că președintele Klaus Iohannis nu avea baza constituțională pentru discuțiile de ieri. El a arătat că sunt doar două prevederi în Constituție care reglementeaza discuțiile șefului statului cu partidele parlamentare: cea din articolul 80, alineatul 2, și cea din articolul 103, care se referă strict la consultările pentru nominalizarea unui nou prim-ministru. Potrivit lui Diaconescu, articolul 80, alineatul 2, se referă la problemele interinstituționale, care ar impune medierea șefului statului.
În schimb, Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, susține că Iohannis a chemat partidele la discuții în baza articolului 80. „Președintele este mediator între societate și autorități. Partidele sunt reprezentantele societății”, a susținut Iancu.
Întrebat cine este statul în acestă ecuație, specialistul în drept constituțional a susținut că acesta este președintele și autoritățile publice adică „Parlamentul, Guvernul, Justiția. Statul se confundă cu autoritățile publice”. „Importante sunt concluziile întâlnirii, nu felul în care se face acestă mediere”, a susținut Iancu.
„Următorul pas este ca aceste discuții să se concretizeze”
Președintele a declarat, aseară, la Cotroceni, că a ajuns la un acord cu partidele pe trei mari chestiuni: adoptarea Legii alegerilor locale, a Legii finanțării partidelor și a campaniilor, Legea alegerilor parlamentare și votul prin corespondență. EVZ vă prezintă principalele declarații făcute de șeful statului:
FOTO: Klaus Iohannis a convocat, ieri, a treia rundă de consultări cu partidele parlamentare FOTO: PRESIDENCY.RO
● Cred că e un nou pas făcut spre o altfel de politică, o politică a normalității. Următorul pas, sigur, este ca aceste discuții să se și concretizeze în proiecte așteptate și de politicieni și de cetățeni. În urma discuțiilor, am convingerea că ne aflăm pe drumul cel bun.
● Sunt câteva proiecte convenite la precedente consultări care au progresat, dar sunt și teme sensibile, precum votul pentru Diaspora, care nu au făcut mari progrese, le-am luat azi în discuție pe toate.
● Pot să spun că există un acord pe trei mari chestiuni: până la jumătatea lunii mai să fie adoptate și trimise spre promulgare Legea privind alegerile locale și Legea finanțării partidelor. În privința celei din urmă, nu promulg legi care încalcă prevederi constituționale.
● A doua zonă de acord se referă la legislația privind alegerile parlamentare. Toate partidele s-au declarat de acord să finalizeze proiectul până la finele acestei sesiuni parlamentare.
● Votul prin corespondență: nu mi-am ascuns preocuparea privind întârzierea negocierilor. Aștept ca stadiul declarativ să fie depășit și asigur că voi urmări cu mare atenție ce se întâmplă în această speță.
● Legea privind statutul deputaților și senatorilor a fost pusă de acord cu Constituția, lucru senza țional, după trimiterea mea la CCR, mai bine mai târziu decât niciodată.
● Am aflat că legea referitoare la alegerile locale a trecut cu bine prin Senat, e un semn bun, e un semn că dacă se dorește, chestiunile se pot rezolva și în final.
Despre Legea pensiilor speciale
Klaus Iohannis a declarat, ieri, că ar trebui analizat dacă pensiile speciale „ca și formă” ar trebui să existe. „Dacă pensiile se impun sau nu e o discuție care ar fi trebuit să pornească de la situația mai generală, dacă este bine să existe pensii speciale sau dacă nu este bine. (...) Ar trebui să ne gândim dacă pensiile speciale ca și formă trebuie să existe, pentru ce ar mai trebui să existe sau dacă se rămâne la sistemul general. Aștept cu mare interes această chestiune să fie clarificată”, a declarat Iohannis. El a evitat să răspundă dacă va promulga sau nu o astfel de lege.