„Cuvântul cheie al Revoluţiei – dacă ar fi să reducem Revoluţia la un cuvânt – este strigătul 'Libertate!'. Noi nu am ieşit la Revoluţie ca să cerem bani, sau pâine, sau blugi, sau maşini, sau televizoare. Am ieşit să cerem libertatea şi am cerut să scăpăm de comunism. Aşa s-a întâmplat şi am devenit liberi. (…) În ziua de azi, dacă îi întrebaţi pe români, în general, ce îşi doresc, aproape niciunul nu spune 'libertate', fiindcă o avem. Şi de obicei – iar asta e o concluzie mai degrabă tristă – ceea ce ai ţi se pare de la sine înţeles şi ai impresia că este un dat pe care îl meriţi, nu trebuie să lupţi pentru el. Din păcate, nu este aşa. Şi pentru democraţie, şi pentru libertate, şi pentru drepturile noastre, pentru libertatea de exprimare trebuie să luptăm zilnic. Altfel, din negura vremurilor nu foarte îndepărtate se ridică fantome. Şi câteodată am impresia că în zilele noastre unele fantome încearcă să iasă din colţuri, tocmai fiindcă anumite lucruri ni se par atât de normale, de la sine înţelese, încât nici nu le mai asociem o valoare foarte mare – cum ar trebui”, a susţinut preşedintele.

În discursul adresat liceenilor, participanţi la proiectul care se doreşte a fi un laborator interactiv de educaţie civică despre trecutul comunist, preşedintele a evidenţiat riscurile pe care le presupunea lupta pentru libertate în perioada comunistă, dar şi că această lupta, în ziua de azi, „a devenit mult mai simplă” decât înainte de 1989.

„Pe vremea comunismului, dacă îndrăzneai să lupţi pentru ceva, altceva decât politica oficială, riscai în cazul cel mai grav să ajungi în închisoare sau chiar să fii ucis – cum, din păcate, s-a întâmplat cu mulţi martiri, mai ales în anii '50-'60 -, sau ajungi să îţi pierzi locul de muncă, cum au păţit foarte mulţi în timpul comunismului, sau să ajungi să fii respins de sistem, cum iarăşi au păţit mulţi în timpul comunismului. Astăzi, a lupta înseamnă a-ţi spune opinia, a fi interesat, a fi conectat cu ce se întâmplă în ţară şi a merge la vot. Este cât se poate de simplu. Şi, surprinzător, oricât de simplu ar părea, mulţi nu îşi dau seama că asta este libertatea: să spui, să participi, să votezi. Societatea civilă asta doreşte de fapt să sprijine: participarea oamenilor la viaţa societăţii într-un fel activ – nu agasant, într-un fel creativ – nu inhibitor”, a spus el.

Preşedintele a opinat că românii „nu au prelucrat, nu au digerat” ceea ce s-a întâmplat în perioada comunistă.

„După părerea mea, în România nu am avut capacitatea să prelucrăm trecutul comunist. Societatea nu a digerat comunismul, românii nu au prelucrat, nu au digerat ce s-a întâmplat în comunism. Este o discuţie care se poartă într-un cadru tot mai mic, sunt oameni care luptă pentru memoria poporului român şi cred că este un lucru excelent că voi, prin acest laborator, participaţi la această luptă prin care vrem să ne recâştigăm propria istorie”, a mai spus el.

Iohannis a subliniat că regimul comunist a fost unul „oribil, crunt, draconic”, în care oamenii s-au simţit „oprimaţi, umiliţi, jigniţi, îngrădiţi, lipsiţi de libertate”. Potrivit lui, comunismul a fost „probabil cea mai neagră epocă a României”, iar ororile acelei perioade trebuie povestite tocmai pentru a nu ajunge să repetăm astfel de greşeli.

„Comunismul a fost o greşeală enormă, catastrofală pe care a făcut-o România. Că nu a făcut-o benevol, este iarăşi adevărat. Dar felul cum a fost inoculat comunismul în România a fost un fel românesc şi a fost o mare mare greşeală, şi nu numai o eroare a istoriei, ci o oroare a istoriei, a istoriei moderne. Aceste lucruri trebuie povestite şi această istorie trebuie înţeleasă atât cât se poate înţelege istoria, pentru a trage concluzii potrivite”, a adăugat el, conform Agerpres.

 

Te-ar putea interesa și: