Guvernul Recean va trebui să adopte în ședința din 28 iunie proiectul noului Cod Funciar, care îl va înlocui pe cel vechi adoptat la 25 decembrie 1991. Potrivit noului cod investitorii străini vor întâlni dificultăți în finanțarea proiectelor agricole din Moldova.

Aceasta a deschis calea reformei sectorului agricol, dar după privatizarea terenurilor agricole au apărut noi relații funciare care nu erau prevăzute de conținutul actualului Cod Funciar.

Străinii nu vor putea deține terenuri agricole

„Pentru a ieși din această situație, Codul Funciar a fost modificat și completat în mod repetat, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a crea un sistem de reguli coerente, clare și previzibile. Având în vedere cele de mai sus, a devenit necesară elaborarea și adoptarea unui nou Cod”.

Unul dintre cele mai delicate aspecte ale relațiilor funciare, care a stârnit cele mai multe controverse, este întrebarea dacă străinii vor putea deține terenuri agricole în Moldova.

„În ceea ce privește subiectele dreptului de proprietate privată, reținem că articolul 21 din proiect propune ca drepturile de proprietate privată asupra terenurilor să poată fi dobândite în condițiile legii de către persoanele fizice și juridice, cu excepțiile stabilite prin prezentul Cod”, se arată în proiect.

„Astfel, o persoană fizică sau juridică străină sau o persoană juridică al cărei capital autorizat conține investiții străine sau care are ca administrator sau fondator (asociat) sau acționar o persoană fizică sau juridică străină sau o entitate juridică al cărei capital autorizat conține investiții străine, sau beneficiari, nu poate dobândi, deține drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sau din fondul forestier prin acte juridice, sub sancțiunea nulității absolute a actului juridic de dobândire”, prevăzută de alin.(2) al art.21 din noul Cod funciar.

În 2017, Asociația Investitorilor Străini (FIA) a susținut că legislația actuală în sectorul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini la investițiile pe termen lung în agricultură, care este un sector prioritar pentru Republica Moldova.

Moldoveni cu dublă și triplă cetățenie

Alexander Koss, președintele FIA, spunea în 2017 că această prevedere (Legea privind prețul standard și modalitatea de cumpărare și vânzare a terenurilor) este un anacronism, în condițiile în care mulți moldoveni au dublă și chiar triplă cetățenie și, în plus, există multe alte modalități de a ocoli legea.

„De exemplu, o prevedere care interzice străinilor să dețină terenuri agricole. Aceasta este o prevedere proastă. Cu toate acestea, se știe că străinii au mai multe oportunități de a deveni proprietari de pământ. Estimările arată că în prezent aproximativ 15% din terenurile agricole le aparțin deja. În aceste condiţii, ar fi normal să se legalizeze acest proces”, a spus Koss.

De ce investitorii străini nu vin în agricultură

Statisticile arată că ponderea sectorului agricol în structura investițiilor străine directe este aproape de zero, iar unul dintre factori este restrângerea drepturilor de proprietate.

Pe lângă legislația învechită din sectorul funciar, care restricționează funcțional accesul la investiții în acest domeniu, o barieră serioasă în calea dezvoltării sectorului agricol este fragmentarea excesivă: suprafața medie a terenului este de numai 0,85 hectare, iar în partea centrală a țării este și mai mică - 0,29 hectare în districtul Strășeni.

De aici și scăderea productivității în sectorul agricol, deși ne lăudăm că avem unele dintre cele mai fertile terenuri din Europa, potrivit Point.md.