Cu un program de măsuri bine pus la punct, investitorii de peste hotare vor să repornească motoarele economiei româneşti, care timp de doi ani "au ruginit".
Consiliul Investitorilor Străini (CIS) au făcut public, astăzi, un plan de relansare a economiei care cuprinde 80 de măsuri ce ar urma să fie implementate cu ajutorul guvernului. Potrivit CIS, acest program reprezintă o ofertă de parteneriat între mediul de afaceri şi autorităţi. Dacă 12 măsuri considerate prioritare din acest program ar fi implementate, România ar putea înregistra anul viitor o creştere economică de 2-3%.
Situaţia ţării este îngrijorătoare şi trebuie luate măsuri acum pentru a evita al treilea an de recesiune, a declarat joi Mariana Gheorghe, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, în cadrul unei conferinţe de presă în care a fost prezentat programul de măsuri care să repună rapid economia românească pe o traiectorie crescătoare.
"Trebuie să luăm măsuri acum pentru a evita al treilea an de contracţie economică şi să facem tot posibilul să creştem încrederea investitorilor străini în România", a spus preşedintele CIS, Mariana Gheorghe.
Mariana Gheorghe a precizat că măsurile prezentate de reprezentanţii CIS vor fi din nou discutate cu miniştrii, cu parlamentarii, pentru a fi puse în aplicare. "În luna noiembrie, ne vom vedea din nou pentru a discuta despre cum au fost acceptate şi, sperăm, implementate aceste măsuri", a mai spus preşedintele Consiliului. Ce spune Mariana Gheorghe, preşedintele CIS, despre:
- Posibilitatea unui nou acord al statului cu FMI: E decizia guvenului. Cu sau fără alt acord, guvernul are datoria de a defini şi a pune în aplicare un program economic.
Citiţi şi:
- Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România: "Noul acord va avea o valoare mai mică, banii vor fi luaţi doar în situaţii neprevăzute"
-
Evoluţia salariilor şi angajăriilor în secorul privat:
Noi am făcut ajustările pentru a răspunde crizei şi ne pregătim pentru creştere în contextul în care mediul economic va evolua pozitiv. Flexibilitatea mediului privat e mai mare. Noi avem planuri de investiţii, care înseamnă creştere economică, forţă de muncă suplimentară, dar realizarea lor depinde de mediul economic.
- Mărirea pensiilor şi salariilor în sectorul public: Statul este ca un manager cu propria forţă de muncă, propriile resurse. Unde le va aloca, e decizia lui.
Program de relansare economică, elaborat de investitorii străini
Consiliul Investitorilor Străini (CIS) şi experţii economici au lansat astăzi un program pentru stimularea economiei. Programul care cuprinde 80 de soluţii prioritare sunt grupate în 10 direcţii principale de acţiune. Citiţi 
AICI decalogul economic propus de Consiliul Investitorilor Străini.
MARKUS WIRTH, country manager Holcim România
- Autorităţile ar trebui să creeze o companie pentru implementarea unui master-plan în domeniul infrastructurii. Această companie are nevoie de specialiştii în construcţia de drumuri, în finanţare, management de proiect. Specialiştii ar trebuie să rămână în slujbă indiferent de schimbările politice
- Sectorul privat ar putea să susţină financiar prima etapă a unui proiect major propus de guvern- respectiv studiul de fezabilitate, managementul proiectului, pregătirea angajaţiilor publici acolo unde este necesară etc.
- Fiecare miliard de euro investit în infrastructură ar aduce o creştere a PIB cu un punct procentual
JEAN VALVIS, preşedinte Valvis Holding
- (VIDEO) Cred cu tărie în viitorul agriculturii şi energiei româneşti. Sunt necesare următoarele măsuri: ameliorarea rapidă a gradului de absorbţie a fondurilor structurale. S-au semnat foarte multe contracte fără a avea însă garantarea cofinanţării, astfel că mare parte din fondurile UE sunt contractate dar neutilizate. Trebuie realocate aceste fonduri, cu termen clar de absorbţie.
- Totodată, este necesară centralizarea modului de alocare şi aprobare a fondurilor UE. Astăzi sistemul e prea descentralizat, iar un sistem ca cel din Polonia, centralizat, ar aduce rezultate mai bune.
- A doua măsură ar fi dezvoltarea infrastructurii în agricultură: dezvoltarea infrastrucrii agricole şi a celei rurale. Sunt 12 milioane de hectare care se bazează pe filosofia- urcăm apa din Dunăre cu electricitate ca să o ducem la Carpaţi-. Faceţi ceva domnilor pentru infrastructura în irigaţii!
- A treia prioritate în sectorul agricol este comasarea loturilor agricole, pentru că 97% din ferme au mai puţin de 1,5 hectare, astfel că fermierii nu pot face investiţii în tehnologie modernă.
- Totodată, ceea ce lipseşte cu desăvârşire în România este un plan naţional agricol pe 10 ani, cum făceau comuniştii. Partidele politice fac programe pe 4 ani fără să le intereseze ce se întâmplă după acea. Fără un cadru predictibil nu poţi stimula investiţiile. Faceţi strategie pe 10 ani şi daţi-ne o lege!
CLAUDIO ZITO, country manager Enel România
- Este nevoie de obiective ferme pe termen lung stabilite împreună cu autorităţile locale, pentru dezvoltarea infrastructurii
- Organizarea companionatului european de fotbal din 2020 de România, în parteneriat cu un stat vecin, ar fi o idee bună pentru că va duce la construcţia de aeroporturi, autostrăzi, hoteluri, stadioane, iar turismul va spori. România este o ţară minunantă, dar nu e cunoscută în lume
ŞERBAN TOADER, senior partner KPMG şi vicepreşedinte CIS
- (VIDEO) În opinia sa, este necesară lărgirea bazei de impunere, simplificarea procedurilor de plată a taxelor, creşterea penalizărilor pentru evaziunea fiscală şi concentrarea controalelor Fiscului pe contribuabilii cu risc ridicat de evaziune faţă de cele făcute acum prin sondaj.
-
Aceste măsuri ar duce la atragerea investiţiilor străine în România şi reluarea trendului de creştere.
STEVEN VAN GRONINGEN, CEO Raiffeisen Bank şi vicepreşedinte CIS
- (VIDEO) O gestionare mai obiectivă a societăţilor de stat, bazată pe monitorizarea performanţelor ar aduce venituri mai mari la buget
- În sectorul public este necesară introducerea unui sistem clar de indicatori de eficienţă, pentru a se identifica zonele care nu dau multă valoare şi pot fi eliminate
-
Degeaba avem legi bune dacă nu există un sistem judiciar bun, care să ia decizii corecte, de aceea ar fi necesară ridicarea standardelor profesionale şi mărirea responsabilităţii judecătorilor printr-un sistem de evaluare a performanţei
- Vrem un sistem juriridc mai stabil şi flexibil. Foarte importantă este legislaţia muncii, care trebuie să fie mai flexibilă, adusă la nevoile de astăzi pentru că aşa putem reduce numărul de şomeri cu 1%.
YILMAZ YILDIRIMLAR, membru CIS, din partea Radisson Blu Hotel
- Trebuie promovate parteneriatele public-private.
- Pentru a avea o economie viabilă trebuie să creăm condiţii de piaţă. Astfel este nevoie de o privatizare accelerată a companiilor de stat. În schimb statul va primi fonduri pentru crearea de infrastructură.
WILHELM SIMONS, trezorerier în cadrul PwC România, membru în directoratul CIS
- România ar trebui să fie una dintre ţările de mijloc ale UE şi nu una dintre ultimele
- Pentru ca aceste măsuri să reuşească avem nevoie de mai multă predictibilitate şi planuri pe termen lung din partea guvernului
CLAUDIA PENDRED, membru în board-ul director al BERD România şi membru CIS:
- "Prima casă 1" a fost un adevărat succes, dându-se credite de 700 milioane de euro, dar vrem ca de acum aceste credite să fie garantate doar 50%, nu 100%.
DOMINIC BRUYNSEELS, CEO BCR, şi membru CIS 
- Deficitul bugetar trebuie să-l vedem ca pe o pistă pe care nu trebuie să depăşim viteza pentru a nu fi amendaţi. Ne-am propus ca până în 2015 acesta să fie de maxim 3%
- Între 2007 şi 2009 nu am reuşit să atragem decât 2% din fondurile UE. Pentru a creşte absorbţia avem nevoie de specialişti.
- Trebuie să ne imaginăm fondurile europene ca pe un carburant gratuit de care trebuie să profităm. Vrem ca din 2011 până în 2015 rata de absorbţie a fondurilor europene să ajungă să fie între 10-13 miliarde de euro.
- Investiţiile străine directe se ridicau până în acest an la 3,5 miliarde de euro, noi vrem ca de acum până în 2020 acestea să ajungă la 5 miliarde în fiecare an
- Acestea sunt măsuri viabile, nu doar create pe hârtie
- Ne-am uitat atent, am analizat şi am discutat cu miniştrii din guvern pentru a găsi formule cât mai bune pentru repornirea economiei
- Măsurile noastre nu sunt unele menite să concureze cu cele ale guvernului.
- "Imaginiţi-vă economia românească ca o maşină într-o noapte urâtă şi ploioasă care la noi a durat 18 luni. La acea maşină aţi uitat faruruile aprinse toată noptea, iar a doua zi v-aţi trezit că bateria e descărcată. Ce faci pentru a reporni acea baterie? Aplici şocuri electrice bateriei. Aceştia sunt ca nişte stimulenţi pentru a reporni economia"
Propunerile sunt agreate şi de Andreea Paul Vass, consiliera premierului Emil Boc. "Am văzut propunerile Consiliului Investitorilor Străini (CIS) şi cu majoritatea sunt de acord. Sunt unele pe care guvernul deja a început să le pună în aplicare. Una dintre acestea e cea legată de privatizarea companiilor de stat. Cred că, de la anul, CFR Marfă va trece prin această etapă", ne-a declarat Andreea Paul Vass.
Referitor la "privatizarea punctelor de frontieră" Andreea Paul Vass a avut câteva reţineri. "Aici aş prefera mai mult informatizarea sistemului. Dacă s-ar cumpăra aparate gen Roboscan, acestea ar putea lucra mult mai bine la vamă", a afirmat consilierul premierului.
Ce efecte va avea programul de relansare economică "Doar implementând 12 măsuri din cele 80 soluţii prioritare până în 2015, PIB-ul României va creşte în termeni reali cumulat cu 11,6%. Piaţa muncii va avea 250.000 de noi locuri de muncă, iar veniturile bugetare vor creşte cu 8,5%", susţin reporezentanţii CIS.
În schimb, se preconizează costuri bugetare cumulate suplimentare presusupe pentru implementarea celor mai urgente 12 acţiuni de doar 0,7% din PIB.
"Pe termen lung este de aşteptat ca măsurile să genereze o creştere economică indirectă suplimentară de aproximativ 15-20% din impactul direct", se arată în analiza CIS. Care sunt cele mai importante măsuri, pe cele 10 domenii-cheie: Macroeconomie - Introducerea în cadrul Ministerului Finanţelor Publice a unui Registru al Creanţelor înregistrate de bugetul de stat, cu o scadenţă atribuită fiecărei creanţe. Astfel, tututor creanţelor valide bugetare (TVA, plăţi contractuale ale statului etc.) trebuie să le fie atribuite termene de plată, într-un termen deschis şi transparent şi, prin urmare, sistemul bancar ar putea finanţa companiile pe baza acestor creanţe şi ar reîncepe fluxul de bani în economie. Ar putea astfel fi evitate multe cazuri de faliment. - Pornirea programului "Prima casă 3", pentru relansarea sectorului imobiliar şi a construcţiilor. Garanţia ar putea acoperi numai 50% din suma împrumutului, deoarece restul e garantat cu ipotecă, astfel că volumul facilităţii ar putea fi dublat. Ar putea fi astfel acordate împrumuturi de aproximativ 1,4 miliarde euro, până în 2015, prin lărgirea bazei de potenţiali aplicanţi. Investiţii publice - Elaborarea unui calendar clar, transparent şi accelerat de privatizare a companiilor deţinute de stat, prin intermediul pieţei de capital. De asemenea, este necesară listarea locală şi internaţională a Fondului Proprietatea. Fondurile astfel obţinute, estimate la 2 miliarde de euro, trebuie investite în infrastructură, lucru care va conduce la creşterea PIB cu 2%.
Infrastructură - România ar putea depune împreună cu Ungaria sau Bulgaria o candidatură comună pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020. Acţiunea ar conduce la dezvoltarea infrastructurii ţării cu un cost estimat de 10 miliarde de euro, care va fi distribuit pe parcursul a 10 ani şi va duce la o creştere anuală a PIB cu 1%. Primele estimări arată că numărul turiştilor care vor veni în România va creşte cu cel puţin un milion în timpul campionatului şi ulterior cu 500.000 în fiecare an.
- Finanţarea de către privaţi a costului de iniţiere a unui mare proiect de infrastructură propus de Guvern
Politică Fiscală
- Concentrarea controalelor Fiscului în sectoarele în care există o evaziune ridicată. De asemenea, sectorul privat este dispus să susţină lupta împotriva evaziunii fiscale, angajând companii de securitate care să îmbunătăţească controlul vamal. Prin scăderea evaziunii, se pot obţine 460 milioane de euro pentru investiţii, 46.500 de noi locuri de muncă ar putea apărea pe termen mediu.
Fonduri UE
- Pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, acţiunile prioritare sunt fie externalizarea sau centralizarea managementului de accesare a fondurilor, fie revizuirea schemelor de bonusare a angajaţiilor statului care lucrează cu fonduri UE, legând veniturile de performanţă. Prima soluţie va rezulta în atragerea anuală de fonduri structurale de 400 milioane euro, însemnând o creştere a PIB de 3,6% până în 2015.
Administraţie publică
- Evaluarea angajaţilor şi a calităţii serviciului prin implementarea conceptului de e-guvernare
Agricultură
- Accelerarea investiţiilor prin atragerea de fonduri UE de 150 milioane euro anual. Măsura va reduce deficitul comercial şi inflaţia. De asemenea, este absolut necesară stabilirea unei strategii clare în domeniu.
IMM-uri
- Crearea unei facilităţi de creditare subvenţionată, prin contribuţia comună a băncilor şi a sectorului public. Sunt prognozate împrumuturi de 250 milioane euro sau o creştere a PIB de 0,5%, precum şi 9.000 noi locuri de muncă.
Sistemul juridic
- Ajustarea legislaţiei muncii, în sensul flexibilizării. Rezultatul va fi scăderea cu un punct procentual a şomajului şi crearea a 84.000 de locuri de muncă temporare şi permanente.
Guvernanţă - Crearea unui Consiliu pentru Dezvoltare Economică, formată din specialişti renumiţi în domeniu, care să ajute la proiectarea de politici economice sănătoase.
Recomandările noastre
