Xi Jinping și Vladimir Putin au călătorit la Samarkand pentru un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), la care a aderat și Iran în cursul săptămânii acesteia, devenit un membru cu drepturi depline. Totuși, aliații Rusiei din Asia ar părea că încep să reconsidere prietenia cu Moscova, ceea ce pare să mai taie din elanul imperialismului rus.
Înainte de întrevederea cu liderul Rusiei, președintele Chinei Xi Jinping s-a întâlnit cu omologul său uzbec, Shavkat Mirziyoyev, care îl aștepta miercuri la aeroportul din Samarkand, orașul central al Uzbekistanului.
Vladimir Putin, tratat cu prudență de omologul din Uzbekistan
„Nu există nimic mai bun decât să trăiești în prietenie", a declarat președinte Xi la sosirea în Uzbekistan, citându-l pe poetul medieval Alisher Navoi, ale cărui opere sunt celebre în Uzbekistan.
La scurtă vreme după ce a aterizat și avionul președintelui rus, însă Shavkat Mirziyoyev nu l-a întâmpinat, alegând să trimită în schimb pe premierul Abdulla Oripov. Această diferență de protocol ar semnala că Vladimir Putin este tratat cu prudență de liderul statului Uzbekistan, au sugerat observatorii politicii internaționale.
„Putin este tratat ca un pasiv, nu ca un atu. Un ratat este pur și simplu tolerat", a transmis Alisher Ilkhamov, directorul uzbek al Central Asia Due Diligence, un think-tank din capitala Marii Britanii.
Război în Ucraina
Înainte de invadarea Ucrainei, liderul Vladimir Putin părea să controleze fostele state ale Uniunii Sovietice (URSS). Spre exemplu, în luna ianuarie, o revoltă populară ce a izbucnit în Kazahstan l-a forțat pe președintele Kassym-Jomart Tokayev să „invite" sute de militari membri ai Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, să „înăbușe amenințarea teroristă".
Pe lângă asta, preluarea puterii în Afganistan de către talibani în august 2021 a ajutat Rusia să își sporească influența în fosta Asie Centrală sovietică. Tot în 2021, Rusia a intermediat un acord de pace între statele Armenia și Azerbaidjan, ambele membre ale CTSO, desfășurând mii de pacificatori în regiune, asta după ce conflictul înghețat din Nagorno - Karabah a degenerat într-un război purtat timp de câteva săptămâni, și în urma căruia forțele azere au câștigat mare parte din teritoriul disputat.
Problema Nagorno-Karabah și eșecul Rusiei
Analiștii de politică externă au explicat că eșecurile Rusiei în Ucraina, împreună cu ostracizarea internațională și sancțiunile economice puternice, au deschis o cutie a Pandorei în ce privește Moscova, după cum o arată reluarea luptelor în Nagorno-Karabah din această săptămână.
„Slăbită în Ucraina și neinteresată să se alipească de Baku, Moscova s-a arătat în mod notabil reticentă în a interveni direct dincolo de misiunea sa de menținere a păcii din Nagorno-Karabah", a transmis pentru Al Jazeera Kevork Oskanian, lector la Universitatea Exeter din Marea Britanie.