Oamenii de afaceri și companiile se tem de un val de hiperinflație, în timp ce Banca Națională nu dă semne că se așteaptă la un astfel de fenomen.

După anunțul Eurostat de acum două săptămâni, care plasează România pe primul loc în UE la inflație, cu 4,1%, și în contextul unei crize politice ce se prelungește, după ieșirea ALDE de la guvernare, tot mai multe voci răspândesc panica printre români: vom avea hiperinflație.

Dincolo de ceea ce spun oamenii de afaceri, care avertizează de mult că măririle de cheltuieli bugetare, mai ales cu salariile angajaților la stat, sunt nesustenabile și vor provoca o criză, șocul a apărut când un oficial al BNR, fost consilier al guvernatorului, a spus clar și răspicat că riscăm o creștere majoră a prețurilor.

Toți ochii au fost îndreptați joi spre Banca Națională, al cărei consiliu de administrație avea de anunțat dacă modifică sau nu rata dobânzii de politică monetară sau celelalte reglementări. Mai ales că România a mai cunoscut, în anii 90, rate ale inflației similare cu ce se întâmplă în state eșuate, precum Venezuela.

De exemplu, în 1993, inflația din România a fost de peste 256%, după ce în anul anterior fusese de 210%. Ultimul an cu hiperinflație a fost 1997, când indicele prețurilor de consum a fost de 254,8 (corespunzător unei inflații de aproape 155%). Numai că, de atunci, inflația a tot scăzut, iar acum un indice cu 2 cifre ar fi catastrofal. Dar, deocamdată, BNR nu a dat niciun semn clar.

Ce a decis BNR

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) s-a întâlnit joi într-o nouă şedinţă pe probleme de politică monetară.

CA al BNR a hotărât următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;
• Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
• Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

La şedinţa precedentă, din 5 august, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

CA a mai decis, în august, şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

Dobânda de politică monetară este menţinută la nivelul de 2,5% din luna mai a anului trecut.

Există riscul de scumpire?

Adrian Vasilescu, cel care l-a consiliat ani de zile pe Mugur Isărescu, avertizează că urmează un val de scumpiri care dă peste cap economiile românilor.

A început deja cu preţurile carburanţilor şi va continua cu electricitatea şi gazele.

„Țara noastră se confruntă cu o inflaţie de două ori mai mare decât nivelul considerat optim pentru acest indicator, iar acest lucru nu depinde de declaraţiile autorităţilor”, a afirmat, miercuri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României, la o conferinţă de profil, conform bursa.ro.

Vasilescu a mai arătat că, din 2017, ţara se confruntă cu o inflaţie de 4% – 5% în condiţiile în care inflaţia ideală este 2%.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1% în august, stabilă comparativ cu luna precedentă, şi de 1,4% în Uniunea Europeană, de asemenea stabilă comparativ cu luna precedentă, în timp ce România şi Ungaria au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei din UE, arată datele publicate în septembrie de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În august 2018, rata inflaţiei în zona euro era de 2,1% iar în UE de 2,2%.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate în august în România (4,1%), Ungaria (3,2%), Olanda şi Letonia (ambele cu 3,1%) iar cele mai scăzute în Portugalia (minus 0,1%), Grecia (0,1%) şi Spania (0,4%).

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020.

Există riscul de  a se ajunge la hiperinflație?

Un Guvern cu prim-ministru tehnocrat va ajunge la putere în 2020 în România, care inițial va lua măsura disponibilizării a 400.000 de bugetari, iar ulterior se va lua decizia renunțării la cota unică de impozitare și adoptarea impozitării progresive, le-a transmis marți seară președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, Dragoș Anastasiu, oamenilor de afaceri germani din România, precizând însă că este o părere personală.

„Cota unică: e o părere personală, eu sunt susținătorul cotei unice, dar cota unică n-are nicio șansă să supraviețuiască. Repet, nu pot să spun de unde vin discuțiile, dar după părerea mea personală cota unică nu are nicio șansă să supraviețuiască. C-o fi bine, c-o fi rău, nu sunt banii în România! În anii 2020, 2021, 2022 și așa mai departe, nu sunt bani pentru a plăti salariile și pensiile conform actualei Legi a Pensiilor și a Salarizării Unitare. Nu sunt bani! Eu personal cred că niciun partid nu se va atinge de această zonă, o vor lăsa așa, și atunci întrebarea este cum facem (Guvernul, n.r.) rost de bani? Adică avem o cheltuială fixă (pensiile și salariile bugetarilor n.r.), și de asta nu ne atingem”, a susținut Dragoș Anastasiu.