Întoarcerea lui Caramitru

Întoarcerea lui Caramitru

La 41 de ani de la ultimul rol pe scena Naţionalului, actorul revine în forţă în „Eduard al III-lea“, de William Shakespeare.

Osală arhiplină, cu peste 1.000 de oameni, a aplaudat în picioare performanţa lui Ion Caramitru şi a celor peste 30 de actori în spectacolul „Eduard al III-lea“, de William Shakespeare, care a avut premiera sâmbătă seară la Teatrul Naţional din Bucureşti. La 41 de ani după ce l-a interpretat pe Romeo pe aceeaşi scenă (în „Romeo şi Julieta“, regia Val Mugur), directorul Naţionalului revine într-un rol titular în spectacolul montat de regizorul Alexandru Tocilescu, alături de actori precum Crina Mureşan, Şerban Ionescu, Daniel Badale sau Eusebiu Ştefănescu.

Memorabil în rolul lui Hamlet - într-un spectacol semnat tot de Tocilescu, care s-a jucat cu casa închisă la Bulandra, ani de-a rândul, începând din 1985 - Caramitru face din Eduard al IIIlea „un rege ciudat şi plin de surprize, pasional şi raţional deopotrivă, al cărui farmec subjugă la fel ca şi forţa armelor - un rege la apogeul majestăţii sale. Pentru că Ion Caramitru este sortit să joace regi“, apreciază criticul Alice Georgescu.

De aproape trei ani, de când conduce instituţia,Caramitru, unul dintre cei mai buni recitatori de poezie pe care-i avem, nu a mai fost la Naţional decât în această ipostază, într-un spectacol itinerant de poezie şi jazz, alături de Johnny Răducanu, "Dialoguri şi fantezii în jazz". El a fost distribuit însă în două spectacole importante la Bulandra.

Ultimul său rol este cel al regizorului în "Şase personaje în căutarea unui autor", de Luigi Pirandello, montat de Liviu Ciulei la Bulandra, în 2005. Acest spectacol, împreuna cu "Sorry", de Alexandr Galin, regizat în 2003 de Yuriy Kordonskyi, în care joacă rolul lui Iuri Zvonariov alături de Mariana Mihuţ, o extraordinară Inna Rassadina, sunt mari succese ale ultimilor ani de la Teatrul Bulandra, care încă sunt reprezentate la Sala Izvor. Jazz cu Shakespeare Piesa recent atribuită lui Shakespeare, despre începutul războiului de 100 de ani (1337-1453) între Anglia şi Franţa, este o producţie de anvergură, o reîntoarcere prin mijloace moderne la valori clasice: respectul pentru cuvântul dat, onoare şi cavalerism. „Un cuvânt dat, un jurământ sunt lucruri sacre. Am citit piesa şi mi-am dat cuvântul s-o montez. Era singura demonstraţie pe care puteam s-o fac eu că îmi ţin cuvântul“, spune regizorul Alexandru Tocilescu.

Spectacolul punctează în prima parte, printr-o scenografie ingenioasă şi multifuncţională, semnată de Dragoş Buhagiar, clasica temă shakespearienă: lupta dintre simţul datoriei şi iubirea pătimaşă. Una dintre cele mai reuşite ipostaze ale lui Caramitru este aceea de îndrăgostit candid, iar prima parte a spectacolului este savuroasă prin replicile şi trăirile monarhului, care de dragul contesei de Salisbury (Crina Mureşan) se apucă să scrie poezii.

Crina Mureşan întruchipează verticalitatea contesei, elegantă, distinsă, dar cu o voinţă de fier, care reuşeşte, în final, prin gestul ei, să câştige respectul seducătorului. Ilustraţia muzicală aleasă de Gabriel Basarabescu, cu blues şi jazz, punctează atât chinul, cât şi derizoriul trăirilor personajelor. Lupte pe montaje video

În partea a doua, Eduard începe asediul asupra Franţei împreună cu fiul său, Prinţul Negru (Daniel Badale). Deşi i se cuvine de drept prin ascendenţă maternă, ascensiunea la tron îi este contestată de către francezi, conduşi de Regele Ioan al II-lea (Şerban Ionescu). După prima bătălie în care obţine victoria împotriva francezilor, prinţul îşi câştigă titlul de cavaler şi moştenitor de drept al tronului şi sângerosul război ia sfârşit.

„Este o lume dură. Poate şi din acest motiv valoarea noţiunii de cavalerism este mare, pentru că vine dintr-o lume care nu ştie calea de mijloc“, este de părere actorul Şerban Ionescu. O poartă imensă şi mobilă este folosită pentru a încadra diversele ipostaze spaţiale şi temporale, iar luptele de pe mare şi uscat sunt redate prin imagini şi montaje video, semnate de Daniel Gontz.

Din distribuţie mai fac parte Simona Bondoc, Alexandru Georgescu, Constantin Dinulescu, Mircea Anca, Liviu Lucaci, Dragoş Stemate, Răzvan Oprea, Mihai Verbiţchi. Benzile desenate, semnate de Valentin Petuhov, ilustrează pe parcurs vitejia fiului lui Eduard. Următoarele reprezentaţii sunt programate mâine şi vineri, 1 februarie, de la ora 18.30, la Sala Mare a Teatrului Naţional. CARIERĂ De la Hamlet la ministru Ion Caramitru (66 de ani) a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureş ti acum 44 de ani, în două spectacole: „Să nu te joci cu dragostea“, în regia lui Moni Ghelerter, şi „Eminescu“, montat de Sică Alexandrescu. La Teatrul Bulandra a fost distribuit în peste 20 de spectacole, adesea în roluri de regi sau prinţi („Leonce şi Lena“, „Furtuna“, „Hamlet“ etc.).

Din 1990, când a devenit preşedintele UNITER, directorul Teatrului Bulandra (1990-1993), apoi ministrul culturii (1996-2000), Caramitru a apărut rareori pe scenă. O perioadă destul de lungă, de zece ani, între 1993 şi 2003, n-a mai jucat în niciun spectacol. A revenit pe scenă acum cinci ani în „Sorry“, montat de Yuriy Kordonskiy la Bulandra.

Ne puteți urmări și pe Google News