Ministrul Educaţiei consideră că examenul de la terminarea liceului nu va fi o "ghilotină care îi împiedică pe tineri să se dezvolte".

Cătălin Baba este clujean, la fel ca fostul premier Emil Boc, cel care l-a ajutat mult în cariera politică. Este un ardelean uşor atipic: are un temperament energic, gesticulează şi nu vorbeşte molcom. Evenimentul zilei: Domnule ministru, aveţi în vedere schimbări pentru Bacalaureatul din acest an? Cătălin Baba: Nu, în niciun caz. Anul acesta se va organiza la fel ca anul trecut, nu este nicio modificare în ceea ce priveşte structura, materia, forma de prezentare, totul rămâne la nivelul la care a fost anul trecut. Când am venit pe funcţia de ministru am spus că unul dintre pilonii mandatului meu va fi stabilitatea sistemului. Trebuie să recunoaştem că în ultimii 20 de ani s-au schimbat foarte mult lucrurile, uneori în bine, alteori într-o direcţie care nu fost neaparat cea bună. O responsabilitate pe care mi-o asum este ca Bacalaureatul să fie la fel de corect ca cel de anul trecut. Se va menţine sistemul de supraveghere? Va fi menţinut şi chiar extins. După cum ştiţi, anul trecut au existat câteva judeţe în care, din diverse motive, nu au existat camere de supraveghere. Am stat de vorbă cu inspectorii şcolari generali şi am cerut ca în toate locurile în care se va susţine examenul să existe supraveghere video. Anul trecut subiectul a fost speculat politic. Opoziţia a acuzat Puterea că vrea să distrugă viitorul copiilor… Sigur că există o retorică politică pe care o vedem în fiecare zi, iar într-un an electoral mă aştept ca această retorică să fie şi mai acută. Nu se pune problema ca ministerul să pedepsească elevii. Am avut o reacţie foarte bună din partea părinţilor. Mulţi au spus şi recunoscut că un Bacalaureat serios este mai important pentru copiii lor decât un Bacalaureat pe care îl ia toată lumea. Pe de altă parte, trebuie spus că să nu iei Bacalaureatul nu este o dramă.

Bacalaureatul este pentru cei care vor să urmeze o facultate. Să recunoaştem, nu toată lumea are un motiv să facă o facultate sau să-şi ia doctoratul.

În acest an, ministerul pune la dispoziţia elevilor 20.000 de locuri pentru învăţământul profesional şi tehnic. Pentru a înfiinţa o astfel de clasă, şcoala trebuie să aibă un parteneriat cu o firmă, prin care firma se angajează să pună la dispoziţia şcolii spaţiu de practică şi, dintre angajaţii firmei, unii să îndeplinească sarcina de tutori, să stea cu elevii şi să le explice cum se fac practic anumite lucruri. Ei au un plan de învăţământ special care e împărţit în primul an în jumătate teorie, jumătate practică, iar în anii următori scade partea de teorie şi creşte cea practică. Pentru acest învăţământ, ministerul pune la dispoziţie burse de 180 de lei lunar.

Firmele au fost interesate? Foarte interesate. Iniţial, noi ne gândisem să avem 10.000 de astfel de locuri. Am cerut şcolilor să dezvolte astfel de proiecte şi am constat că şcolile au venit cu 19.200 de locuri, deci firmele au venit cu o cerere mult mai mare. În hotărârea de guvern care este acum în dezbatere publică am propus 20.000 de locuri.

"Programe de studiu în limba maghiară la UMF Târgu Mureş există de 30 de ani"

În legătură cu situaţia de la UMF Târgu Mureş. În ce măsură s-au rezolvat acum lucrurile? S-a intrat în legalitate odată cu Hotărârea de Guvern? Problemele de la Târgu Mureş se rezolvă la Târgu Mureş. Ministerul Educaţiei şi Guvernul nu pot să facă orice modificări în funcţionarea universităţii, le pot face doar pe cele legale. Guvernul a dat un semn şi a înfiinţat această facultate, pe care unele partide o consideră segregare pe criterii entice. Nu este aşa. Practic, ministerul a luat programe care există şi le-a reaşezat într-o structură. Aceasta a fost marea discuţie: să creem o structură în care şi programele în limba maghiară să se poată dezvolta. Doar că, să fie foarte clar, aceste programe există de vreo 30 de ani. Discuţia unde vor lucra absolvenţii care termină are un răspuns simplu: acolo unde au lucrat absolvenţii care au terminat acum 20 de ani, 30 de ani, 10 ani, 5 ani...

Hotărârea de Guvern este ceea ce putea şi ceea ce trebuia să facă ministerul pentru punerea în aplicare a legii. Acum, rămâne partea de înţelegere de la faţa locului. Şi înainte de emiterea Hotărârii de Guvern eu am spus că aceasta nu poate să ţină locul înţelegerii care trebuie să existe între cadrele didactice. Eu mi-am arătat disponibilitatea de a merge din nou acolo pentru a discuta cu ei, a;a cum am mai fost, am petrecut câteva nopţi în discuţii. Îmi pun la dispoziţie timpul şi energia pentru a-i ajuta pe colegi să găsească o soluţie. La “Babeş Bolyai" funcţionează de 15 ani. Totuşi, a trecut atât de mult timp, iar ei nu au încă o Cartă aprobată şi un Senat legal constituit. Cât va mai dura până intră în legalitate? În acest moment, ei au o Cartă legală, aceasta este noutatea. Iar din toamnă va putea funcţiona şi facultatea. Carta a fost aprobată, cu rezerva introducerii caracterului multicultural, cu care, evident, cadrele didactice şi Senatul sunt de acord. În Carta universităţii au trecut şi facultăţile care există, ei vor trebui practic să insereze şi Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea acestei facultăţi. Practic, Carta este aprobată.

Aţi decis că, la admiterea în facultăţi, nu vor conta mediile din liceu. Vor fi luate în calcul doar Bacalaureatul şi examenul. Este o schimbare corectă? Nu îi va perturba pe elevi? Este o schimbare majoră. Trebuie să luăm în considerare realitatea. Mi-am propus să nu ascund realitatea din România, nu are rost să ne minţim. Nu ne putem baza pe medii, pentru că există mari diferenţe în liceele din România. O medie de 8 la un liceu se ia într-un anumit fel, aceeaşi medie de 8 se ia cu totul şi cu totul altfel în alt liceu. Din păcate, nu aceasta este realitatea. Mediile de pe parcursul anilor de studiu nu sunt egale între ele. Decât să luăm în considerare aceste medii, mai bine recunoaştem că există diferenţe între licee şi luăm în considerare doar media de la Bacalaureat, care este, totuşi, un examen naţional, şi unde putem să spunem că mediile sunt echivalente între ele. Eu nu spun că sunt 100% egale, dar sunt foarte apropiate unele de altele, tocmai pentru că este un examen naţional, pentru că s-a ţinut serios anul trecut şi pentru că există un angajament din partea mea că şi anul acesta se va ţine serios.

Media de la Bacalaureat este o posibilitate. Pe de altă parte, sunt multe universităţi la care şi până acum s-a preferat organizarea examenelor de admitere. E adevărat, cele mai multe au preferat să meargă pe o linie mai uşoară, aceea de a nu avea examen, de a lua în considerare media de la Bacalaureat, media din timpul anului, de a face tot felul de combinaţii în aşa fel încât admiterea să se facă strict pe bază de dosar.

Nu doresc să încalc autonomia universitară, să fiu bine înţeles. Universităţile trebuie să decidă cum îşi selectează studenţii. Unele nu vor introduce examenele de anul acesta. Organizarea unei admiteri la o universitate nu este un lucru uşor, vă spun asta pentru că am lucrat în universitate, am fost decan mulţi ani şi ştiu ce înseamnă să organizezi o admitere. Dar am deschis această uşă şi am spus clar că, din punctul meu de vedere, la universităţile bune şi la programele bune va exista concurenţă şi are sens să se facă admitere. Pe de altă parte, am spus că, dacă universităţile consideră că este prea complicat să facă admitere, pot lua în considerare media de la Bacalaureat. Încă o dată spun, încurajez universităţile să treacă la admitere. Ce ar mai fi de pus la punct în ceea ce priveşte organizarea Bacalaureatului din acest an?Mai sunt lucruri de organizat, există judeţe în care nu s-a asigurat încă supravegherea video. Nu este vorba doar de instalarea camerelor, este o întreagă procedură pe care o punem la punct. Chiar astăzi (joi-n.red) am avut o întâlnire cu inspectorii şcolari la minister şi am discutat despre aceste lucruri. Nu este importantă simpla existenţă a camerelor de luat vederi, ci funcţionarea întregului sistem. V-aţi gândit şi la o variantă de a corecta neregulile, nu doar pe cele involuntare, ci mai ales pe cele voluntare? Sigur, pot să apară probleme, aşa cum şi anul trecut au apărut, dar am învăţat din experienţa anului trecut şi anul acesta vom corecta problemele. Am spus foarte clar că anul acesta vom avea un Bacalaureat corect. Şi cred că toată lumea a înţeles. În primul rând, cadrele didactice şi elevii. Cred că au înţeles cât de important este să participe la un examen corect. Discutam despre alte sisteme de învăţământ, chiar am citit în "Evenimentul zilei" despre profesori români care au mers să predea în SUA şi spuneau că acolo copiilor nici nu le trecea prin minte că ar putea să copieze. În România, acestea sunt chestiuni culturale care ar trebui să se schimbe. La urma urmei, aceste examene nu sunt nişte ghilotine, ele nu împiedică tinerii să se dezvolte. Pur şi simplu ne arată, ca o imagine în oglindă, cum suntem, dacă suntem buni pentru învăţământul superior sau dacă putem să facem alte lucruri, mai importante, cu viaţa noastră.

"Nu are rost să ne minţim. La admiterea în facultăţi nu ne putem baza pe mediile din timpul liceului, pentru că există mari diferenţe între liceele din România." CĂTĂLIN BABA, ministru al Educaţiei

"Profesorii nu vor mai ezita să lase studenţii repetenţi"

O schimbare recentă pe care aţi anunţat-o a fost aceea a sistemului de finanţare pentru sistemul universitar. Ce înseamnă pentru studenţi acest lucru? Într-adevăr, sunt schimbări majore, prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale. Sunt mai multe schimbări: în primul rând, universităţile nu mai primesc locuri bugetate, ca până acum, ci primesc granturi de studiu. În esenţă, un grant înseamnă o sumă de bani. Practic, ministerul oferă unei universităţi o sumă, iar universităţile vor face propria politică de finanţare. Sunt universităţi care nu vor fracţiona aceste granturi, altele vor spune studentului «tu primeşti jumătate din sumă de la stat, cealaltă jumătate o aduci tu», fie dintr-un împrumut, fie din banii părinţilor, fie de la o firmă care este interesată să plătească pentru finanţarea unui student, astfel încât la terminarea studiilor să se angajeze la firma respectivă. Vor exista universităţi care vor primi 1.000 de granturi şi vor finanţa 1.000 de studenţi. În alte universităţi, se poate decide ca, din cele 1.000 de granturi, 500 să fie complete, iar celelalte fracţionate. Implicaţia acestui fapt este că un număr mai mare de studenţi va putea fi finanţat.

Sumele de bani din acest an sunt identice cu cele de anul trecut. S-a schimbat doar modul de alocare şi există acum o mai mare flexibilitate în alegerea şi finanţarea studenţilor: dacă pentru un student mediu ministerul aloca până acum 2.500-2.800 de lei, de anul acesta alocă 4.000 de lei. Care este implicaţia directă? Fie universitatea îşi concentrează resursele şi şcolarizează un număr mic de studenţi bugetaţi, fie, în aceleaşi condiţii, mergând până la capacitatea maximă de şcolarizare, stabilită de ARACIS, va fracţiona aceste granturi, dar suma banilor de la minister şi care vin de la studenţi va trebui să fie tot 4.000 de lei. Învăţământul superior a fost subfinanţat ani de zile, ne-am iluzionat cu ideea că putem face învăţământ de calitate cu 2.500 de lei pe an pentru un student. Cum au reacţionat cadrele universitare faţă de această schimbare? Marea majoritate sunt de acord. Suma acestor granturi va fi alocată în următorii ani indiferent câţi studenţi renunţă la studii. Până acum, exista o presiune foarte clară. Dacă aveam 100 de locuri bugetate, ca profesor aveam o strângere de inimă să las repetenţi studenţi. Profesorul se gândea din ce-şi plăteşte salariul, aşa că din 4 făcea imediat un 5. Acum, nu va mai există acest lucru, pentru că ministerul va da în fiecare an aceeaşi sumă pe care a dat-o în anul I pentru studentul respectiv, chiar dacă din 100 de studenţi rămân 60. Acest lucru face sistemul extrem de competitiv. Pe de altă parte, studenţii pot trece de pe locuri complet bugetate pe cele parţial bugetate, şi invers, ceea ce creează competiţie.

Când am semnat Codul studenţilor, am introdus o prevedere foarte clară, în privinţa evaluării pe care o fac ei cadrelor didactice. Am introdus toate acele elemente pentru ca nici studenţii să nu fie asupriţi, dar nici cadrele didactice să nu fie sub tensiune. Practic, încercăm să punem la punct un sistem competitiv, care în ţări europene se întâmplă de zeci, dacă nu sute de ani.

Din acest an, ar fi trebuit să se schimbe finanţarea şi în preuniversitar, respectiv să se aplice principiul "finanţarea urmează elevul", atât la stat, cât şi la privat. Se va întâmpla acest lucru? Eu mi-aş dori foarte mult să se întâmple acest lucru. Decizia se va lua în această vară, când se poate face o rectificare de buget la nivelul Ministerului Educaţiei.

Nu aş putea să spun dacă se va aloca sau nu finanţare suplimentară. Practic, filozofia Legii Educaţiei Naţionale este că finanţarea urmează elevul, indiferent dacă merge la un furnizor de stat sau privat. 70% din fonduri ar trebui să urmeze copilul care merge la o grădiniţă sau la o şcoală privată. După cum ştiţi, această prevedere legală nu se aplică, urmare a ordonanţei privind unele măsuri financiare pentru anul în curs. Mi-aş dori foarte mult ca de la toamnă să se aplice acest principiu, pentru că se va introduce astfel şi diferenţierea şcolilor. Sigur că vedem deja, există şcoli bune şi şcoli care nu se plasează pe locuri fruntaşe.

Ceea ce dorim este să introducem competiţia şi în sistemul preuniversitar, aşa cum avem o competiţie şi în sistemul superior. Vrem ca părinţii să fie implicaţi în educaţia copiilor, să facă parte din consiliile de administraţie, să ia cele mai bune decizii pentru şcoală. În acest mod, sperăm să ridicăm ştacheta pentru toate instituţiile de învăţământ.