EVZ: Execuția bugetară pe primele patru luni indică  un excedent extrem de mic. Atingem ținta de deficit în acest an?

Anca Dragu: Da, atingem ținta. La patru luni continuăm să avem un excedent, mai mic decât anul precedent, dar din două motive. În primul rând că deficitul fixat pentru întreg 2016 este dublu față de anul trecut și pe de altă parte avem și investiții mult mai bune, în creștere cu 35%. Anul trecut investițiile au mers foarte foarte prost până în luna decembrie. În luna noiembrie aveam în continuare surplus bugetar, iar în luna decembrie s-au făcut toate acele cheltuieli pe investiții, care au fost și investiții din bani publici, dar și pe fonduri UE, pentru că am accelerat decontările pe luna decembrie. În decembrie 2015 s-au făcut 40% din investițiile pe tot anul. Acum investițiile sunt în continuare sub program, deci ne așteptăm la o accelerare în lunile următoare. Ceea ce face Guvernul și trebuie să continue să facă este să crească oferta internă – investiții și reforme structurale.


EVZ: Mai e posibil să se introducă măsurile de relaxare fiscală promise pentru la anul, anularea taxei pe stâlp, scăderea cu un punct a TVA?

A.D.: Avem ultima prognoză a Comisiei Europene din mai care indică un deficit mai scăzut, de 2,8%. Să ne amintim că am început discuția cu Comisia Europeană, noi de la 2,95%, ei de la 3,3%. Pentru anul următor, există acest set de măsuri care reduc taxele, impozitele și cresc deficitul. Dar pe termen mediu revenim pe consolidare fiscală pe un trend moderat.

EVZ: Deci măsurile de la relaxare sunt în grafic?

A.D.: În acest moment da, dar trebuie să vedem cum arată sfârștiul anului.

EVZ: Sunt posibile creșteri de taxe la anul?

A.D.: Eu aș vrea ca taxele să nu mai crească pentru că economia este stabilă. Comisia Europeană a decis în februarie că economia nu mai înregistrează dezechilibre macroeconomice. Pentru o economie cu o datorie publică scăzută, undeva la 40% din PIB față de o medie europeană de aproape 90%, nu există motive pentru creșteri de taxe și impozite.

În 2016 au fost verificate de trei ori mai multe averi mari

EVZ: Legat de reforma ANAF… Lipsesc încă marile cazuri de evaziune. De ce?

A. D.: Avem două direcții de acțiune. Este vorba de activitatea de verificare a situației fiscale a persoanelor fizice cu averi mari și verificarea persoanelor fizice cu risc fiscal. În categoria averi mari intră persoanele fizice cu patrimoniu de peste 20 de milioane de euro sau venituri anuale de peste 12 milioane de lei. În 2015, au fost finalizate zece verificări ale situației fiscale personale, fiind stabilită o bază suplimentară de 23,7 milioane de lei, venituri de impozitat, venituri nedeclarate.

EVZ: Cine sunt aceste persoane?

A.D.:Nu vă pot spune.

EVZ: De ce aici funcționează secretul fiscal și atunci când s-au publicat datoriile persoanelor fizice, nu?

A.D.:Pentru că publicarea listei s-a făcut în baza Codului fiscal și a Codului de procedură care au stabilit că se vor publica aceste liste, dar fără identificarea cu precizie – nu ai CNP, adresă, ai numele, prenumele și o sumă.

EVZ: În unele cazuri au fost extrem de ușor de identificat.

A.D.: Fără identificare cu precizie. Nu ai CNP, adresă, ai numele, prenumele şi o sumă. Nu este o identificare extinsă.

EVZ: Pe 2016 s-a mers înainte, mai aveţi cazuri identificate?

A.D.: Avem această bază de 23,7 milioane de lei, de anul trecut, la care s-a calculat un impozit aferent de 3,8 milioane lei. Aferent avem şi accesorii (penalităţi) de 2,43 milioane lei, astfel încât rezultă un total de impunere de 6,241 milioane lei. În trei cazuri au fost sesizate organele de urmărire penală, pentru fapte ce ar putea constitui infracţiuni de natură economico-financiară.

În 2016, la 1 iunie, se găsesc în verificare la marile averi un număr de 31 de acţiuni şi o reverificare. Apoi avem persoanele fizice cu risc fiscal – este acea persoană pentru care veniturile estimate calculate în baza inspecţiei fiscale şi veniturile declarate de persoană sau de plătitori există o diferenţă mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai puţin de 50.000 lei. Deci ai o diferenţă între declarat şi estimat de către ANAF prin metode indirecte. La persoanele fizice cu risc fiscal avem la 1 iunie un număr de 320 de acţiuni, din care 222 sunt în stadiu de verificare fiscală prealabilă.

EVZ: Când vorbeam de faptul că lipsesc cazurile de mare evaziune, mă refeream în special la companii şi domeniile afectate de evaziune. Aici nu au apărut acţiuni. Și nici în ce privește valorificarea celor condamnaţi penal.

A.D.:Aici ştiţi că am demarat destul de în forţă procesul de înfiinţare a lui ANABI, instituţia care se va ocupa de administrarea bunurilor confiscate. Noi am avut acţiuni în forţă, sunt cazuri mai micuţe şi mai puţin sonore.

EVZ: Nu ar trebui să publice şi ANAF lista datoriilor pe care le are către firme?

A.D.: Mi se pare un exerciţiu bun de transparenţă. Este vorba şi în ce măsură, cât de repede se poate face, cât de bine suntem dotaţi tehnic.

Legea redevențelor, pe ultima sută de metri

EVZ: Ce facem cu redevențele?  Se mai stabilesc anul acesta sau nu?

A.D.: Suntem pe ultima sută de metri. Am continuat discuțiile cu instituțiile naționale și instituțiile internaționale. Lucrăm la această impozitare ca pachet compact. În prezent impozitarea în acest domeniu se face prin diferite legi: legea de petrol și gaze, redevențe, legi speciale pentru veniturile suplimentare. Noua lege va include toate taxele și impozitele într-un pachet și ca principiu de bază ne uităm la bunele practici din toată lumea, care recomandă, în general, ca partea statului de impozitare să fie undeva la 60% (din venituri – n.red.).  Noua lege va avea numai impozitare pe profit și redevențe.

EVZ: Noi acum pe unde suntem?

A.D.: Cam așa este și acum. Ceea ce noi lucrăm prin această lege este cum să recalibrăm diferitele componente în funcție de bunele practici ca să stimulăm investițiile, dar să și protejăm resursele.

EVZ: Suma la care se va ajunge este mai mare sau mai mică decât ceea ce câștigă statul acum?

A.D.: Ideea ar fi să ne păstrăm în aceleași coordonate. Pentru că ele au fost gândite tot în coodonatele cu practicile internaționale. Nu aș putea să vă spun de pe acum nivelul redevențelor.

EVZ: Legea se va aplica de la anul?

A.D.: Va fi un proiect de lege, eu spun că într-un termen scurt. Îl vom pune în dezbatere publică și îl vom trimite la Parlament. Dacă va ieși din Parlament la timp se va aplica la anul, pentru că asta a fost intenția – să avem predictibilitate fiscală și în acest domeniu. Legile acestea pe care le menționam la început se tot aprobă, se prelungesc, deci nu există un cadru stabil.

EVZ. Cum s-a resimțit scăderea barilului de petrol în buget?

A.D.: Există, desigur, impactul asupra producătorilor de petrol, impactul negativ prin preț. Dar în același timp vedem impact pozitiv prin volumele vândute: în primele patru luni avem o creștere cu 9,2% a volumului de carburanți vânduți. Undeva se produce o compensare. Reducerea prețului înseamnă creșterea cantităților.

Avem creștere de consum, dar și de investiții

EVZ: Cât e de sustenabilă creșterea economică de 4,3%, înregistrată de România în primul trimestru?

A.D.: Suntem confortabili cu ținta noastră de 4,2% pentru tot anul în continuare. Media europeană este la 1,5%. Este cea mai mare creștere în acest moment și cea mai mare creștere trimestrială, comparând cu perioada din 2008 încoace. Este cea mai mare creștere trimestrială de după criză și confirmă prognoza noastră de an de 4,2%. În ceea ce privește creșterea potențială, pentru 2016 avem un PIB potențial de 3,4%, dar această cifră este în creștere. Dacă în 2010 era undeva în jur de 1%, el a crescut astfel încât în la 2016 este 3,4%, pe 2017 avem un 3,9%, iar pe 2018 avem 4,2%. Observăm că PIB-ul potențial are un ritm mai accentuat decât PIB-ul real și converg, ceea ce este și normal.
Avem și o creștere a investițiilor de 7,5% pe trimestrul întâi, comparativ cu trimestrul unu din 2015. Consumul are în prezent cea mai mare accelerare datorită relaxării fiscale și creșterii salariilor, dar nici investițiile și nici exporturile nu stau rău. Dacă în perioada de criză consumul și cererea internă au fost foarte scăzute, și importurile au fost scăzute, deci cel mai bine stăteau exporturile, în acest moment exporturile și-au păstrat avansul, dar au venit din urmă și consumul și investițiile.

EVZ: Pe de altă parte, fondurile europene încă nu sunt un sprijin pentru economie. Avem 60 – 70% grad de absorbție pe 2007 – 2013 și nici măcar nu am demarat proiecte pe 2014 – 2020.

A.D.: Da, pentru că au fost doi ani în care acțiuni ce trebuia avute în vedere, scrierea programelor și a ghidurilor, nu s-au întâmplat. Ca să poți să dai  drumul la proiecte trebuie să ai toate programele scrise și ghidurile. Or ele au fost finalizate prin aprilie și acum finalizăm ghidurile la Ministerul Fondurilor UE, care este foarte activ, dar s-a confruntat cu acele întârzieri.

EVZ: Sunt foarte mulţi care spun că ar trebui să punem bani albi pentru zile negre. Aveţi semnale că am putea intra din nou într-o criză?

A.D.: Nu văd semnale pentru o nouă criză mondială. Există alte elemente care afectează unele ţări, dar România nu este afectată. Preţurile la petrol şi-au revenit semnificativ, deja barilul e peste 50 de dolari, avem criza migraţiei, dar România este nesemnificativ influenţată direct.

Urmează un raport pe eficienţa cheltuielilor

În iulie vom prezenta un raport pe eficienţa cheltuielilor efectuate în 2015 la anumite instituţii. Acum avem grup de lucru pentru programe derulate de Ministerul Transporturilor şi Ministerul Sănătăţii. În orice ţară, Ministerul Finanţelor se uită la cheltuieli pe diferite programe de la diverşi ordonatori şi analizează ce efect au avut şi cu ce efort. Avem şi asistenţă de la FMI.

 

 

Te-ar putea interesa și: