Muntele Athos este o mică peninsulă din nord-vestul Greciei unde s-au ctitorit, încă din primii ani ai creștinismului, mai multe mânăstiri și schituri destinate călugărilor. În prezent, se spune că la Muntele Athos viețuiesc în jur de 2.000 de călugări, după propriile legi și reguli. Iar de o mie de ani, există o interdicție pentru femei, care nu au voie să pătrundă în această zonă exclusivă, indiferent cât de mare le-ar fi credința.

Interdicția impusă femeilor de a se apropia la mai puțin de 500 de metri de coasta Muntelui Athos, datează de aproape 1000 de ani. În această peninsulă din Grecia se află în jur de 20 de mânăstiri, unde viețuiesc exclusive bărbați, aproximativ 2.000 de călugări. Interdicția vizează nu doar călugărițele care s-ar putea stabili aici, ci și pe vizitatoarele care ar dori să meargă în pelerinaj.

Regulile sunt foarte stricte, aproape imposibil de încălcat și chiar bărbații sunt supuși unui control amănunțit, înainte de a li se permite să viziteze mânăstirile de la Muntele Athos. Săptămânal, doar 100 de bărbați, credincioși ortodocși sunt admiși să meargă în pelerinaj la Muntele Athos. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibă un cazier curat și să nu fi comis fărădelegi, pentur a li se permite accesul.

Despre Muntele Athos, se știe că a devenit casă pentru călugări încă din secolul I după Cristos. Locul, se spune, a devenit un loc de refugiu pentru acei creștini, călugări, care fugeau de persecuțiile din Imperiul Roman.

Cum a apărut Muntele Athos

Cei mai mulți călugări s-au așezat aici în secolele al VIII-lea și al IX-lea, în timpul iconoclasmului bizantin. Doctrina iconoclastă a devenit oficială în Biserica Ortodoxă bizantină și prevedea distrugerea icoanelor și pedepsirea celor ce li se închinau. În timpul acestei mișcări, oficiale, au fost persecutați numeroși călugări și credincioși care nu audorit să se supună. Iconoclasmul a avut la bază porunca a doua din Decalog:

„Să nu-ți faci chip cioplit și niciun fel de asemănare a niciunui lucru din câte sunt în cer, sus, și din câte sunt pe pământ, jos, și din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujești, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinților ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea și al patrulea neam, Și Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele”, Ieșirea (Cartea Exodului) 20:4-6.

În anul 885, împăratul Vasile I Macedoneanul a decis să-I protejeze pe călugări și a declarat Muntele Athos loc sfânt pentru călugării refugiați aici. Câtă vreme se adăposteau aici, la Muntele Athos și nu-i părăseau teritoriul, călugării se aflau sub protecția autorităților imperiale și nu puteau fi trași la răspundere. În plus, erau scutiți de plata oricăror taxe către Imperiul Bizantin.

Interdicția care nu permite femeilor să viziteze Muntele Athos

În 963, a fost construită prima mare mănăstire athonită (Marea Lavră) cu ajutorul generalului Nikephoros II Phokas și sub supravegherea Sfântului Atanasie Athonitul. Despre acesta se spune că a fondat comunitatea monahală de pe Muntele Athos și a creat Ortodoxia athonită, un subgrup mai strict al religiei ortodoxe.

Sfântul Atanasie Athonitul, considerat primul lider al călugărilor de la Athos, a stabilit câteva reguli stricte pentru călugării care urmau să viețuiască aici. Acestea au fost culese într-un typikon și stabileau regulile de conviețuire în comunitate.

Între altele, se interzicea, iar interdicția s-a menținut, ca femeile să aibă acces la Muntele Athos. În opinia celui care a conceput regulile, un bărbat nu poate deveni sfânt și nu poate trăi în sfințenie, conform liturghiei ortodoxe, atât timp cât este împreună cu o femeie deoarece aceasta îl va conduce în păcat.

Drept urmare, călugărilor li s-a interzis să aibă de-a face cu femeile pentru a nu fi duși în ispită și epntru a-și păstra mintea limpede, iar aceste obiceiuri s-au perpetuat peste secole.

Legenda Fecioarei Maria la Muntele Athos

O altă tradiție spune că Fecioara Maria ar fi fost spulberată de vânt atunci când naviga spre Cipru și a încercat să acosteze pe Muntele Athos. Deși s-a rugat de fiul ei, Iisus Hristos să-i dea acest teritoriu pentru ea, a fost refuzată. Totuși, singura femeie permisă pe Muntele Athos este Fecioara Maria, reprezentată în icoane în mânăstiri.

De ani de zile, guvernul grec a încercat să schimbe această lege veche de aproape 1.000 de ani, pentru a permite femeilor să viziteze Muntele Athos, însă nu a avut succes. Oficial, o astfel de lege, a egalității, a fost elaborată în anul 2017, însă călugării de pe Muntele Athos și-au apărat propriile legi și nimeni nu a îndrăznit să treacă peste ele.

Femeia misterioasă care a încălcat interdicția

Cu toate acestea, se spune că o femeie a vizitat, la începutul secolului trecut, așezămintele călugărilor de la Muntele Athos. În acest sens, dovadă stă o fotografie din 1903. Mulți călugări cred, și acum, că femeia misterioasă care le-a încălcat regulile ar fi fost chiar Fecioara Maria.

Legenda este întărită de faptul că fotografia ar fi fost făcută în 21 august 1903 după calendarul vechi, pe care îl urmează Muntele Athos. Era în ajunul celor „nouă zile” anuale dedicate Fecioarei Maria când oniceiul spunea că toți călugării, de obicei retrași, se adunau împreună.

Unul dintre călugări, se spune, deținea un aparat de fotografiat și a vrut să imortalizeze grupul de călugări. Iar în mijlocul călugărilor, se spune, ar fi apărut, brusc o femeie misterioasă îmbrăcată în negru. Călugărul a făcut fotografia, iar confrații săi au fost convinși că femeia era Fecioara Maria.

Fotografia a fost ascunsă timp de mulți ani în arhivele Mănăstirii Sfântul Pantelimon și a fost dată publicității abia în anul 1997. Acum, pelerinii și călugării care au văzut-o și cunosc legenda. vorbesc despre un miracol, conform libertatea.ro.