Interceptarile obţinute abuziv de DNA, pe mandat de siguranţă naţională, în dosarul ex-presedintelui C.J. Argeş, Constantin Nicolescu, au fost anulate de judecătoarea Francisca Vasile. Lucrurle nu se opresc aici, deoarece colegii acesteia, Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu, au reacţionat imediat, desfiinţându-i hotărârea cu o motivaţie care pare să nu ţină cont de Drepturile Omului. "Chiar dacă regula este că probele ilegal obţinute trebuie să fie excluse, jurisprudenţa a admis, în unele situatii, chiar şi probe obţinute ilegal, aceste situaţii devenind veritabile excepţii de la regulă...", pare să fie principiul după care se ghidează cei doi judecători.

Site-ul Lumeajustitiei.ro cere Comisiei parlamentare de control a SRI să se sesizeze în acest caz. Reamintim că judecătorii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat în luna mai 2017 pe fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, la opt ani de închisoare în dosarul în care este judecat fraudare de fonduri europene, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro. Decizia nu este definitivă.

"În dosarul fostului presedinte al Consiliului Judetean Arges Nicolescu Constantin si al deputatului Mircea Draghici- instrumentat de DNA Pitesti - s-au petrecut lucruri uluitoare care confirma inca o data amestecul Serviciului Roman de Informatii in politica - prin supravegherea oamenilor politici, dar si mai grav, acoperirea acestei imixtiuni de catre judecatorii supremi. Nu este o noutate faptul ca de-a lungul timpului, sub pretextul necesitatii investigarii unor infractiuni ce tin de siguranta nationala, Serviciul Roman de Informatii a tinut sub observatie majoritatea oamenilor politici, informatiile obtinute prin executarea unor mandate de interceptare, cu caracter special, constituindu-se intr-o baza de date folosita in cu totul alt scop decat cel iterat in referatele de emitere a autorizatiilor de interceptare adresate Procurorului General.

Astfel, in dosarul celor doi oameni politici mai sus enumerati exista interceptari ce au fost efectuate cu autorizarea unui judecator de la Inalta Curte, pentru motive ce tin de securitatea nationala, mandat solicitat de SRI, pus in executare de serviciul secret al Ministerului de Interne - DGIPI - si exploatat acuzatorial de catre DNA.

Cu alte cuvinte, legea a fost încălcată vadit intrucat Înalta Curte, printr-un judecator abilitat sa emita mandate de siguranta nationala binomul (a carei identitate e pastrata la secret, in mod ilegal, pentru ca asa a decis Binomul SRI-DNA cu voia fostilor sefi ai ICCJ) a emis mandat de siguranta nationala pentru SRI. Numai ca interceptarile au fost efectuate de DGIPI (institutie neautorizata de ICCJ), iar dosarul penal a fost finalizat prin emiterea rechizitoriului de catre DNA", susţin cei de la Lumea Justiţiei. 

Judecatoarea Francisca Vasile a arătat că: "Excluderea probatoriului este consecinta imposibilitatii evaluarii necesitatii si proportionalitatii restrangerii exercitiului dreptului la viata privata. Implicit excluderea probelor este consecinta aplicarii principiilor legalitatii, loialitatii administrarii probelor si egalitatii de arme. Principiul egalitatii de arme presupune realizarea unui just echilibru intre aparare si acuzare si exprima posibilitatea apararii de a sustine cauza fara a se afla intr-un net dezavantaj fata de acuzare. Or in cauza partile nu pot cunoaste nici in prezent ce a generat necesitatea interceptarii in baza Legii sigurantei nationale, mai ales ca infractiunile ce fac obiectul prezentei cauze nu sunt dintre cele enumerate de actul normativ in vigoare la data emiterii mandatului (art. 3 Legea 51/1991)".

Jurnaliştii de la luju.ro susţin faptul că toate criticile DNA  cu privire la această speţă au fost impartasite in totalitate de judecatorii supremi Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu care au admis contestatia DNA si au dispus anularea masurii din Incheierea colegei lor Francisca Vasile referitoare la excluderea interceptarilor de la dosar.

 

Proba nu trebuie anulată chiar dacă are hibe, pentru ca altfel ar putea scapa vinovaţii? 

"Chiar dacă regula este că probele ilegal obţinute trebuie să fie excluse, jurisprudenţa a admis, în unele situatii, chiar şi probe obtinute ilegal, aceste situatii devenind veritabile exceptii de la regula...", se arată în motivatia judecatorilor ICCJ Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu. Cu alte cuvinte, întreabă retoric jurnaliştii de la Luju.ro: proba nu trebuie anulata chiar dacă are hibe, pentru ca altfel ar putea scapa vinovaţii? 

 

Constantin Nicolescu,  şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi un an de închisoare pentru fals intelectual

Constantin Nicolescu a primit şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi un an de închisoare pentru fals intelectual. Potrivit deciziei instanţei, pedepsele au fost contopite, urmând ca fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş să execute pedeapsa mai mare, de şase ani de închisoare, sporită cu doi ani. În acelaşi dosar, a fost condamnat şi Grigore Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA Piteşti.

În acelaşi dosar, iniţial Constantin Nicolescu a fost condamnat la doi ani şi şase luni în iulie 2014. Ulterior, la apel, instanţa supremă a decis rejudecarea cauzei, astfel judecata pe fond fiind reluată.

Potrivit DNA, în cursul lunii martie 2009, Consiliul Judeţean Argeş, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziţie publică prin licitaţie deschisă ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundaţii, amplasate pe drumuri judeţene, în localităţile Căteasca, respectiv Ciomăgeşti. Banii proveneau din accesarea unui proiect finanţat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră şi de mediu afectate de inundaţiile din perioada aprilie - mai şi iulie - august 2005.