Statele mizează pe o supraveghere sporită cu sisteme precum inteligența artificială, potrivit unui raport. ONG-urile avertizează asupra pericolelor la adresa drepturilor migranților. O lege a UE din 2021 a respins utilizarea de către statele membre a fondurilor blocului pentru ziduri sau garduri. Potrivit datelor, nu a fost considerată cea mai eficientă abordare pentru controlul frontierelor.

Acesta este motivul pentru care, de atunci, mai multe țări - în special din sudul și estul Europei - au făcut presiuni. Acestea doresc dezvoltarea de noi tehnologii la punctele lor de trecere a frontierei. Printre exemple se numără camerele termice, sistemele cu raze X și, mai recent, utilizarea inteligenței artificiale. Aceste instrumente, utilizate pentru a reduce migrația ilegală și pentru a contracara amenințarea rusă, reprezintă un pericol pentru drepturile migranților și ale refugiaților. Aceasta este concluzia unui raport publicat joi de Consiliul European pentru Refugiați și Exilați și de Platforma pentru cooperare internațională pentru migranții fără documente, cu sediul la Bruxelles.

Inteligența artificială, folosită pentru reducerea migrației ilegale

Studiul analizează modul în care statele membre cheltuiesc cele aproape 4 miliarde de euro din Fondul UE pentru gestionarea integrată a frontierelor în exercițiul financiar 2021-2027. Marea majoritate a țărilor își folosesc alocarea pentru a renova infrastructura de trecere a frontierei și pentru a-și moderniza sistemele de supraveghere. Printre cele mai mari pariuri de modernizare se numără cele ale statelor estice și baltice, motivate de amenințarea rusă.

Estonia, de exemplu, intenționează să cheltuiască două milioane de euro pe „sisteme inovatoare de teledetecție". Lituania și Polonia vor investi 138 de milioane de euro în consolidarea sistemelor de monitorizare la frontiera cu Belarus. Țara este cel mai mare aliat politic și militar al Kremlinului în Europa. De asemenea, reprezintă o amenințare pentru vecinii săi din 2021, când a început criza migrației orchestrată de regimul de la Minsk.

„Comisia Europeană și țările UE care au o graniță comună cu Ucraina și Rusia și-au consolidat controalele în ultimii ani. Cu toate acestea, evenimentul care promovează cel mai mult cheltuielile acestor țări este tensiunea de la frontiera cu Belarus", spune Chiara Catelli, autoarea studiului.

Bugete de miliarde de euro

Numărul încercărilor de a intra în Polonia s-a intensificat în ultimele luni. Iar gestionarea frontierelor, în contextul mai multor alegeri, a devenit o prioritate pentru Varșovia. Episoadele de tensiune au fost frecvente. Unul dintre cele mai recente a fost la începutul lunii iunie, când un soldat a fost înjunghiat mortal de un migrant. Planul polonez, notează raportul, se concentrează pe investiții în turnuri de supraveghere, sisteme de perimetru mobile și dispozitive de vedere termică și nocturnă.

Însă țările mediteraneene sunt de departe cele care utilizează cel mai mult acest fond. Grecia, Spania și Italia - unde majoritatea migranților ajung în mod neregulamentar - primesc peste 1,7 miliarde de euro. Numai Atena dispune de aproximativ 1 miliard de euro pentru proiecte dedicate îmbunătățirii instrumentelor sale care utilizează inteligența artificială. Acest lucru se datorează faptului că, în aprilie, autoritatea elenă pentru protecția datelor a amendat Ministerul Azilului și Migrației. Sancțiunea s-a ridicat la 175.000 de euro. Aceasta a fost acordată pentru utilizarea a două sisteme de supraveghere care folosesc algoritmi de analiză comportamentală. Totuși, nu au fost realizate teste înainte de implementare.

Riscuri pentru migranți

Catelli spune că a monitorizat „cu mare îngrijorare" impactul pe care utilizarea inteligenței artificiale în controalele la frontieră îl poate avea asupra drepturilor migranților. „Sunt dezvoltate o mulțime de instrumente diferite, dar nu vedem suficiente garanții. Comisia Europeană a folosit deja argumentul proporționalității pentru a împiedica statele să folosească banii din fond pentru a construi ziduri și garduri. Dar există o serie de sisteme tehnologice care prezintă un risc similar", precum camerele termice din Lituania sau identificarea cu raze X promovată de Ungaria sau România.

Raportul subliniază cazul Maltei. Țara nu alocă nicio cheltuială pentru echipamente maritime, ci doar pentru echipamente de supraveghere aeriană. În ciuda poziției sale cheie pentru operațiunile de salvare din Mediterana. „Aceste constatări confirmă o tendință generală care a caracterizat dezangajarea progresivă a Maltei de la obligațiile sale de salvare. În ultimii ani, Malta a ignorat apelurile de urgență și a criminalizat salvarea pe mare", după cum au denunțat observatori internaționali precum Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

Descurajare și Dezumanizare

La rândul său, Spania este evidențiată ca fiind unul dintre statele membre care investește cel mai mult în cooperarea cu țările terțe. În special, în desfășurarea de agenți și vehicule în zonele din care majoritatea migranților pornesc în călătoria lor spre Europa.

O investigație realizată de EL PAÍS împreună cu Lighthouse Reports a scos la iveală faptul că Mauritania și Marocul folosesc furgonete împrumutate de Spania pentru a arunca migranți în deșert, printr-o metodă cunoscută sub numele de „returnări la cald". Al cărei scop este de a descuraja oamenii să pornească pe ruta spre Europa.

Austria, Italia și Portugalia cooperează, de asemenea, cu țări precum Tunisia, Egipt și Angola. Scopul, susțin acestea, este de a colabora în lupta împotriva contrabandei și a traficului de persoane.

Din cele aproape 4 miliarde de euro pe care UE le oferă statelor, doar 0,04% sunt alocate inițiativelor bune. Menite „să sporească sprijinul și asistența acordată persoanelor vulnerabile și persoanelor care solicită protecție internațională", potrivit studiului.

Solicitanți de azil

Dintre programele celor 24 de țări ale UE la care organizațiile au avut acces, doar cele ale Croației și Finlandei au investit în aceste priorități. La sfârșitul lunii noiembrie, Helsinki a anunțat închiderea frontierei sale cu Rusia după sosirea a sute de solicitanți de azil.

În ciuda eforturilor țărilor de a-și moderniza controalele la frontiere, oamenii continuă să sosească ilegal în Europa într-un ritm accelerat. Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, a înregistrat că, în 2023, numărul sosirilor neregulamentare a ajuns la 380 000. Acesta este cel mai ridicat nivel din 2016 și cu 17 % mai mult decât în 2022, conform El Pais .