Inteligența artificială ar putea crește PIB-ul României. Schimbări și pentru angajați

Inteligența artificială ar putea crește PIB-ul României. Schimbări și pentru angajațiEconomia globală intră într-un nou ”super ciclu”, alimentat de inteligența artificială și decarbonizare. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Inteligența artificială generativă ar putea avea un impact benefic asupra PIB-ului României. Conform unui studiu realizat de Google, implementarea și utilizarea acesteia ar putea contribui la o creștere cu 5% a PIB-ului în următorii 10 ani.

54% dintre locurile de muncă vor fi afectate de inteligența artificială

Același studiu prognozează că 54% dintre locurile de muncă din țară vor implica utilizarea inteligenței artificiale generative.

Google a făcut publice rezultatele unui studiu realizat de Implement Consulting Group privind impactul inteligenței artificiale generative în România.

Conform studiului intitulat „The economic opportunity of AI”, comandat de Google, dacă România adoptă pe scară largă inteligența artificială generativă, PIB-ul ar putea crește cu 14-16 miliarde de euro în următorii zece ani. Această cercetare se concentrează pe regiunea Europei Centrale și de Est (CEE) și analizează în detaliu patru țări, inclusiv România.

Avansul potential al PIB-ului României, estimat la 14-16 miliarde de euro, reprezintă o creștere de +5% și este în principal determinat de sporirea productivității muncii pentru peste jumătate dintre angajații din România, de timpul economisit prin automatizarea unor sarcini și de reinvestirea acestei resurse în activități ce generează valoare. Un amânare de cinci ani în adoptarea acestei tehnologii ar putea reduce avansul potential al PIB-ului României la +1%.

Cifra de afaceri, PIB

Sursa foto: Arhiva EVZ

Inteligența artificială, beneficii asupra economiei

Totodată studiul arată că se anticipează ca inteligența artificială generativă va influența până la 4,5 milioane de locuri de muncă din România. Se prevede că AI-ul va aduce îmbunătățiri în cazul a peste jumătate dintre locurile de muncă din România (54% sau 4,2 milioane), prin automatizarea unei părți limitate din sarcinile acestora și prin asistența în crearea de conținut (text, cod și imagini), susținându-i în rezolvarea problemelor complexe și contribuind la designul produselor.

În ceea ce privește o mică parte a locurilor de muncă din România (4% sau 0,3 milioane), se estimează că peste jumătate dintre sarcini ar putea fi automatizate prin utilizarea inteligenței artificiale generative. Cu toate acestea, se prognozează că noile locuri de muncă în economia bazată pe inteligență artificială vor înlocui cele pierdute ca urmare a automatizării. Aproximativ 42% dintre locurile de muncă din România nu vor fi afectate de adoptarea AI-ului, arată studiul.

Ce industrii vor fi afectate

În majoritatea industiilor, inteligența artificială generativă joacă un rol complementar, iar se așteaptă ca majoritatea ocupațiilor să utilizeze acest tip de tehnologie pentru a îmbunătăți capacitățile umane. Spre deosebire de automatizările anterioare, cum ar fi roboții, inteligența artificială generativă are capacitatea de a îmbunătăți productivitatea în sectorul serviciilor.

În România, se prognozează că cele mai mari creșteri de productivitate vor avea loc în serviciile de afaceri bazate pe cunoaștere și în sectorul public, cu o creștere anuală de 1,4-1,5 puncte procentuale în perioada de vârf. Chiar dacă estimarea creșterii anuale a productivității este mai moderată, de 0,8 puncte procentuale în perioada de vârf, sectorul producției din România prezintă un potențial economic semnificativ, în special datorită dimensiunii sale, care reprezintă 20% din valoarea adăugată brută.

Conform studiului Google, doar 4% dintre companiile din Europa Centrală și de Est (CEE) și 2% dintre cele din România au adoptat cel puțin un tip de tehnologie AI în 2023, în timp ce media în UE a fost de 8%. Cu toate acestea, 40% dintre întreprinderile din România intenționează să investească în automatizarea bazată pe AI în următorii cinci ani.

Principala piedică în calea adoptării AI, menționată de 61% dintre companiile din CEE, este costul instrumentelor AI. În ansamblu, CEE este în urma mediei UE și a liderilor globali pe toți factorii de adoptare și trebuie să se capitalizeze beneficiile AI prin strategii guvernamentale direcționate, investiții în abilități și educație în domeniu, sprijin pentru inovația locală și inițiative comerciale în domeniul AI.