Întâlnirea de la Kazan. La cel mai reprezentantiv summit BRICS din istorie au venit mulți, dar nu toți CEI care puteau veni. Delegații din 30 de țări s-au adunat la summitul BRICS desfășurat la Kazan în intervalul 22-24 octombrie. Dintre șefii de state care fac parte nemijlocit din clubul internațional, numai președintele Braziliei, Lula da Silva, nu a ajuns în capitala Tatarstanului dintr-un motiv întemeiat. Liderilor țărilor fondatoare ale asociației le-au ținut companie alți mai mult de zece lideri, reprezentanți ai "țărilor partenere", precum și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Summitul cel mai reprezentantiv din istoria BRICS i-a umplut de bucurie pe participanții și organizatorii săi. Cu toate acestea, a apărut o întrebare - cum să se procedeze pentru ca în condițiile creșterii numărului de participanți la asociație, aceasta să nu-și reducă eficiența.
Miercuri, 23 octombrie, mass-media mondiale, atât cele occidentale, cât și cele ne-occidentale, au manifestat o unanimitate, neobișnuită pentru timpurile actuale, în prezentarea summitului BRICS de la Kazan. Concluzia lor comună a fost faptul că Rusia a găzduit cel mai de amploare forum internațional de la începutul conflictului de anvergură cu Ucraina, punând sub semnul îndoielii afirmațiile privind izolarea Moscovei pe scena mondială.
Consecințe după BRICS de la Kazan
După cum a declarat consilierul președintelui Federației Ruse, Yuri Ușakov, în capitala Tatarstanului au sosit delegații din 36 de state și șase organizații internaționale.
Au existat și oaspeți care nu s-au încadrat în aceste categorii - cum ar fi Milorad Dodik, liderul Republicii Srpska, care face parte din Bosnia și Herțegovina, sau adjunctul șefului Biroului politic al mișcării radicale palestiniene Hamas, Musa Abu Marzook.
Un participant notabil al summitului de la Kazan a fost secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Prezența sa la summiturile anterioare ale BRICS nu a stânjenit pe nimeni, totuși faptul că de această dată el a venit în Rusia a provocat reacții negative într-o serie de țări. În primul rând a fost indignat Ministerul de Externe al Ucrainei - acesta a declarat că secretarul general al ONU a făcut din nou "o alegere greșită": mai întâi a refuzat să participe la "summitul păcii" din luna iunie din Elveția, iar acum iată că a venit la Kazan la invitația președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin.
"Acest lucru nu face decât să afecteze reputația ONU ", a concluzionat departamentul de politică externă al Ucrainei. Adjunctul secretarului de presă al ONU, Farhan Hak, a răspuns criticilor, explicând că "țările membre BRICS reprezintă aproximativ jumătate din populația lumii" și de aceea summitul ”are o imensă importanță pentru activitatea ONU ”. Mai mult decât atât, după cum a afirmat domnul Hak, domnul Guterres intenționa să discute separat cu domnul Putin și să îi confirme acestuia "pozițiile sale bine-cunoscute" cu privire la conflictul ruso-ucrainean.
Ce lideri au fost prezenți
În orice caz, forumul a fost unul reprezentativ. După cum a afirmat Yuri Ușakov, la Kazan au venit la BRICS 22 de șefi de stat. Printre aceștia s-au aflat aproape toți liderii statelor membre nemijlocite ale clubului - China, India, Africa de Sud, precum și ale Egiptului, Iranului, Emiratelor Arabe Unite și Etiopiei, care au aderat la club la 1 ianuarie 2024. Numai președintele Braziliei, Lula da Silva, nu a fost prezent la masa comună, și asta dintr-un motiv întemeiat - cu o zi înainte s-a lovit la ceafă. În cele din urmă, Brazilia a fost reprezentată de ministrul de externe Mauro Vieira.
Au venit, de asemenea, liderii Armeniei, Azerbaidjanului, Mongoliei, Republicii Belarus, Congo, Laosului, Kîrgîzstanului, Kazahstanului, precum și ai altor țări. Unul dintre cei mai notabili oaspeți a fost președintele unei țări membre a NATO, Recep Tayyip Erdoğan, care anunțase anterior intenția țării sale de a adera la BRICS.
În același timp, nu a venit la Kazan prințul moștenitor al Arabiei Saudite, ohammad bin Salman Al Saud, care și-a trimis în schimb ministrul de externe. Nu a venit nici președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, care fusese, de asemenea, invitat la Kazan. Liderul sârb a explicat că convenise dinainte pentru aceste zile o întâlnire cu primul ministru al Poloniei, Donald Tusk. Dar chiar și fără aceasta, a remarcat domnul Vucic, acestui "i-ar fi fost extrem de greu să vină în Rusia din cauza diferitelor circumstanțe". Prin acestea el avea mai degrabă în vedere presiunea puternică a Occidentului.
Peste 30 de țări vor să adere
Oricum, după cum a afirmat Vladimir Putin, deja mai mult de 30 de state și-au exprimat deja dorința de a adera la club "într-o formă sau alta" și de aceea "ar fi greșit" "să se ignore interesul fără precedent al țărilor Sudului și Estului Global" față de această platformă. În același timp, domnul Putin a menționat că membri actuali ai BRICS trebuie să organizeze primirea în rândurile lor astfel încât să nu se permită scăderea eficienței asociației. Ideea este că după extinderea de amploare de la sfârșitul anului 2023, BRICS s-a confruntat cu întrebarea: cum "să digere " un număr atât de mare de țări în cadrul unei platforme. În cele din urmă, după cum a spus Yuri Ușakov, la Kazan s-a luat decizia creării unor "criterii pentru statele partenere", în conformitate cu care va avea loc extinderea pe mai departe a asociației.
După cum a afirmat oficialul, noii potențiali membrii vor trece acum printr-un fel de "filtru". El a adăugat, de asemenea, că la summit s-a convenit asupra unei liste de 13 țări-candidate. Este adevărat, nu s-a dezvăluit care sunt aceste țări, "deoarece va fi nevoie să se discute cu ele cât de pregătite sunt să se alăture BRICS - fie ca membru cu drepturi depline, fie într-o formă corespunzătoare". Este probabil că exemplul Argentinei, care a fost admisă în club, dar nu a mai aderat din cauza schimbării conducerii țării, i-a făcut pe actualii membri ai asociației să fie mai atenți în abordarea problemelor extinderii.
S-a discutat și despre Orientul Mijlociu
Trebuie remarcat faptul că, indiferent de diversitatea opiniilor din cadrul celui mai reprezentativ summit din istoria BRICS, participanții săi au reușit să adopte o Declarație finală de 43 de pagini, cu 134 de puncte. Între altele, aceasta reflectă discutarea problemelor de securitate globală care a avut loc la Kazan.
Cea mai mare atenție a fost acordată situației din Orientul Mijlociu, din Sudan și Afganistan. Declarația a acordat numai un paragraf conflictului ucrainean. La punctul 36 din document se afirmă că membrii BRICS "au poziții naționale cu privire la situația din Ucraina și din jurul ei". De asemenea, s-a făcut apel la toate statele să "acționeze în conformitate cu scopurile și principiile Cartei ONU, în toată integralitatea și interdependența lor".
sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / kommersant.ru