Activitatea europarlamentarilor români în actuala legislatură este nesatisfăcătoare în ultimul an, arată raportul anual Institutului European Qvorum. Vezi mai jos topul celor mai harnici, dar şi al celor mai leneşi europarlamentari.
Studiul, care a combinat analiza calitativă şi cantitativă a activităţilor europarlamentarilor, arată că România are cel mai scăzut grad de prezenţă în cadrul PE, dintre toate cele 27 de state membre. "Eurodeputaţii români au pus acest fapt pe seama participării multora dinte ei la campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din toamna-iarna lui 2009. În opinia noastră, explicaţia este pe jumătate validă, deoarece alte state membre care au avut alegeri în aceasta perioadă înregistrează, de asemenea, rate de prezenţă scăzute (Grecia, Marea Britanie, Ungaria), în timp ce media de prezenţă a României a început să crească în ultimele două luni", se arată în raportul Qvorum. Topul Qvorum al celor mai buni eurodeputați
- Marian Jean Marinescu (PDL, 4p)
- Adina Vălean (PNL, 3,8p)
- Renate Weber (PNL, 3,8)
- Daciana Sârbu (PSD, 3,5p)
- Adriana Țicău (PSD, 3,5p)
- Cristian Preda (PDL, 3,5p)
Topul Qvorum al celor mai slabi eurodeputaţi
- Ioan Enciu (PSD, 1,8p)
- Lazlo Tokes (UDMR, 1,7p)
- Rovana Plumb (PSD, 1,7p)
- Claudiu Tănăsescu (PRM, 0,3p)
- Corneliu Vadim Tudor (PRM, 0,3p)
- George Becali (PRM, 0,3p).
Analiza Institutului mai relevă faptul că membrii delegaţiei României sunt fruntaşi la activităţi pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament. De exemplu, România e pe locul al patrulea la luări de cuvânt şi pe locul al cincilea la declaraţii scrise. "În schimb, în cazul activităţilor concrete, unde sprijinul politic este o condiţie esenţială, precum în cazul alocării rapoartelor şi avizelor, România se află doar la jumătatea clasamentului (locurile 15 şi respectiv 13). Astfel, doar câţiva dintre deputaţii români s-au descurcat bine şi la aceste din urmă capitole", subliniază studiul Qvorum. Europarlamentarii se dau mari în România În schimb, atunci când revin în ţară, europarlamentarii încearcă să manipuleze opinia publică, exploatând lipsa de informare a cetăţenilor şi exagerând importanţa acţiunilor lor în PE, susţine Doru Franţescu, directorul IEDP-Qvorum. Acesta a arătat care sunt şi cele mai frecvente metode de manipulare ale eurodeputaţilor. "Transmit informaţia conform căreia sunt raportori pe anumite propuneri, când în realitate sunt doar raportori virtuali sau raportori de aviz. Europarlamentarii bombardează mass media cu informaţii asupra declaraţiilor pe care le fac în PE. În realitate însă, luările de cuvânt reprezintă un instrument viabil numai în măsura în care sunt însoţite şi de acţiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degrabă caracter propagandistic şi sunt contra-indicate", a declarat Franţescu.
Recomandările noastre
