Insecticidul care ne putea distruge! Interviu cu inginerul Constantin Dobrescu (II)

Insecticidul care ne putea distruge! Interviu cu inginerul Constantin Dobrescu (II)

În prima parte a dialogului cu inginerul Constantin Dobrescu, vicepreședinte al Federației Asociațiilor Apicole din România - ROMAPIS - publicat ieri, în exclusivitate pe evz.ro -, ne bucuram că tratamentele extrem de toxice aplicate până acum culturilor de rapiță și floarea-soarelui, tratamente care ucideau albinele și otrăveau mierea, au fost interzise începând din această primăvară. Astăzi, în continuarea acelei vești bune, vine, din nefericire, una mai mult decât îngrijorătoare. S-a dovedit că un alt insecticid din categoria neonicotinoidelor - tiacloprid pe numele lui - utilizat de ani buni în România, în special în culturile de rapiță, avea un efect devastator asupra organismului uman: afecta echilibrul hormonal! Extrem de periculos, așadar, tiaclopridul a fost interzis de UE, urmând ca din aprilie să fie eliminat și din culturile României.

- Florian Saiu: În cazul porumbului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a emis în continuare această nenorocită derogare temporară care permite utilizarea tratamentelor cu neonicotinoide la semințele de porumb. Și asta în ciuda faptului că s-a depășit perioada limită de șase ani, fixată de directivele UE. De ce? MADR nu era obligată să găsească alte soluții, pentru a înlocui aceste tratamente nocive, care distrug pur și simplu albinele și celelalte insecte responsabile de polenizarea naturală?

- Constantin Dobrescu: De fapt nu există vreo limită de șase ani în care un stat membru al UE să renunțe la derogări, aceasta este experiența noastră, în România. Autorizarea temporară a folosirii pesticidelor prin derogare de la legislația europeană este reglementată de art. 53 al regulamentului 1107/2009 care stipulează clar că folosirea pesticidelor interzise, cum sunt și neonicotinoidele, reprezintă situații excepționale justificate de situații de urgență în care sănătatea plantelor este amenințată de pericole care nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile. Nu neapărat MADR trebuie să găsească alte soluții, ele există și se aplică cu succes în restul UE. Faptul că există producție vegetală în condiții de practicare a agriculturii ecologice demonstrează încă o dată că există soluții.

Alternative

- Și-atunci?

Ne puteți urmări și pe Google News

- Un mijloc rezonabil de evitare a situațiilor de urgență este punerea în practică, consecvent și în cunoștință de cauză a principiilor managementului integrat al dăunătorilor (IPM), care sunt de fapt obligatorii în agricultura europeană, nu în cea ecologică, ci chiar în cea convențională. Un asemenea principiu este de a se recurge la soluții chimice de combatere a dăunătorilor numai după epuizarea tuturor modalităților nechimice.

- Așadar, ar fi soluții.

- Sigur. Una dintre metodele prietenoase cu polenizatorii este rotația culturilor pentru descurajarea infestării tot mai mari a terenurilor agricole cu aceiași dăunători. Ce poate și trebuie să facă MADR este elaborarea unor politici de încurajare a respectării acestor principii, ceea ce sigur că necesită voință politică, ceva curaj și expertiză. Este mai simplu și aparent mai ieftin să cufunzi semințe în otravă sau să faci alte tratamente chimice.

Un înalt oficial MADR, miștouri prostești

- Doar aparent este mai ieftin, clar!

- Prețul mic al producției agricole astfel obținute ascunde costuri indirecte, care se regăsesc în pierderile de biodiversitate, greu sau uneori chiar nereparabile, în afectarea industriei apicole atât de greu încercată în zilele noastre sau în riscurile de sănătate pentru populație. Eu sunt surprins să constat o abordare superficială și chiar iresponsabilă a acestei problematici la niveluri înalte ale societății. De curând am fost apostrofat public de un funcționar de înalt grad din MADR care mi-a propus să îi aduc niște „miere de porumb”. Este discursul pe care îl auzim încă din 2013, de când s-au interzis neonicotinoidele și de când, în mod constant, în România, apicultorilor li se atrage atenția ba de către fermieri, ba de către autorități că porumbul nu este plantă meliferă (de aici și ironia cu mierea de porumb). Și tot de atâți ani noi, cei din ROMAPIS, încercăm să explicăm că nutriția albinelor are două componente: nectarul, hrana lor energetică, dar și polenul, sursa lor de proteine. Porumbul nu are flori care să secrete nectar, dar este o sursă de polen pe care albinele îl consumă. De aceea emiterea de către MADR a derogării pentru porumb afectează polenizatorii în mod direct. Există însă și alte efecte, unele chiar mai grave ca migrarea pesticidelor din solul culturilor provenite din semințe tratate în ape, în aer și chiar în flora spontană din apropiere, care devine la rândul ei toxică sau persistența neonicotinoidelor în sol care poate afecta și recoltele anilor următori.

Sfecla de zahăr, otrăvită laolaltă cu solul

- Și în cazul sfeclei de zahăr sunt folosite în continuare tot semințe tratate cu neonicotinoide. Iar sfecla prezintă până la urmă un risc imens, pentru că substanțele toxice se infiltrează în sol, iar de acolo apa le poate duce oriunde, periclitând, cum spuneați, flora spontană, alte culturi etc., așadar sănătatea noastră, a tuturor.

- Adevărat, sfecla de zahăr nu este atractivă pentru albine, dar efectele secundare menționate mai sus sunt la fel de dăunătoare mediului și albinelor îngrijite de stupari.

Tiacloprid

- Cât de periculoase sunt aceste tratamente cu neonicotinoide? Mai avem și alte culturi, alte plante tratate în acest fel? Aveți cunoștință de așa ceva?

- Mai există un alt neonicotinoid folosit până anul acesta pentru tratamente în floare la rapiță, tiacloprid, pentru care Comisia Europeană nu a aprobat prelungirea autorizării care expiră în luna aprilie a anului curent. Motivul pentru care și tiaclopridul trece în categoria insecticidelor ilegale din această primăvară este faptul că afectează echilibrul hormonal al omului.

Toxicitate reproductivă

- Adică?

- Tiaclopridul este considerat a fi un perturbator endocrin și este, prin urmare, dovedit a fi dăunător pentru echilibrul hormonal al oamenilor și animalelor. Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară Stella Kyriakides a declarat cu ocazia interzicerii acestui neonicotinoid de către Comisia Europeană (13 ianuarie 2020): „Există probleme de mediu legate de utilizarea acestui pesticid, în special în ce privește impactul său asupra apelor freatice dar, de asemenea, legate de sănătatea umană, în ce privește toxicitatea reproductivă” (https://www.euractiv.com/section/agriculture-food/news/eu-to-ban-the-insecticide-thiacloprid/).

Citiți mâine, în exclusivitate pe evz.ro, ultima parte a interviului cu inginerul Constantin Dobrescu. Veți afla (și) ce măsuri (calde!) a luat Uniunea Europeană împotriva României și a Lituaniei, țări care au prelungit nepermis de mult derogările la utilizarea tratamentelor chimice criminale, în condițiile în care neonicotinoidele, de pildă, au fost interzise în Occident încă din 2018.

Târg de miere la Câmpina

Constantin Dobrescu este de profesie inginer mecanic și un pasionat apicultor. Este reprezentantul acestora din poziția de vicepreședinte al Federației Asociațiilor Apicole din România - ROMAPIS. În perioada 14-16 februarie va avea loc la Câmpina, Prahova, târgul anual de miere la care vor participa apicultori din toată țara.

foto: agroindcauaceu.ro