Un studiu recent confirmă ipotezele cele mai nedorite pentru establishmentul american în legătură cu scandalul interferenței Rusiei în alegerile prezidențiale soldate cu victoria lui Donald Trump.

Un studiu recent publicat de Nature confirmă ipoteza potrivit căreia operațiunile de social media din Rusia din timpul alegerilor prezidențiale din SUA, din 2016, nu au avut un impact semnificativ asupra rezultatului final al scrutinului.

Cercetarea Centrului pentru Social Media și Politică de la Universitatea din New York arată că nu a fost găsită „nicio dovadă a unei relații semnificative între expunerea la campania rusă de pe rețelele sociale și schimbările de atitudine, polarizare sau comportament de vot”.

Primul studiu științific e clar

Este primul studiu care măsoară impactul acestei expuneri printr-un sondaj longitudinal, care pune aceleași întrebări aceluiași grup în momente diferite de timp pentru a observa orice modificări.

Sondajul a fost realizat de YouGov în trei valuri, între aprilie 2016 și noiembrie 2016. Pe lângă răspunsuri, sondajul YouGov a inclus și datele de pe Twitter ale subiecților. Acest lucru a permis cercetătorilor să examineze cronologia fiecărei persoane pe perioada campaniei electorale.

Datele au arătat că 70% dintre subiecți au fost expuși la postări pe care Twitter le-a identificat ca parte a unei operațiuni de influență străină, oferind cercetătorilor posibilitatea de a examina impactul acestor operațiuni asupra opiniilor subiecților. Potrivit studiului, aceste expuneri au fost „concentrate într-un grup mic de utilizatori, doar 1% dintre utilizatori reprezentând 70% din toate expunerile”.

Chiar și atunci, cantitatea de material provenit din Rusia a fost complet umbrită de cantitatea de expunere pe care utilizatorii Twitter au avut-o față de „media tradițională de știri și candidații politici din SUA”.

Efectul asupra alegerii lui Trump, nesemnificativ

Cântărind efectul interferenței, grupul mic de utilizatori care au reprezentat cea mai mare parte a publicului expus la conturile rusești de influență străină „au fost cei mai puțin susceptibili de a avea nevoie de influență”, deoarece se identificaseră deja ca „republicani extrem de partizani” și, prin urmare, erau „cei cel mai puțin probabil să voteze pentru [Hillary] Clinton, indiferent de expunere”.

Dar, cel mai important lucru este că cercetătorii „nu au detectat nicio relație semnificativă între expunerea la postările din conturile de influență străină rusă și schimbări în atitudinea respondenților cu privire la probleme, polarizarea politică sau comportamentul de vot”, potrivit întrebărilor din sondaj. Cu toate acestea, Trump a fost mereu acuzat și hărțuit că ar fi fost făcut președinte de Putin.

Măsurarea acestui impact în general este o provocare, după cum observă cercetătorii. „Corpul mare de cercetări în științe politice care examinează efectele campaniilor electorale tradiționale asupra comportamentului de vot găsește dovezi ale a doar câtorva efecte minime, chiar și atunci când mesajele sunt bine direcționate și conduse, în medii favorabile din punct de vedere politic”.

Gavin Wilde, membru senior la Carnegie Endowment for International Peace și fost director pentru Rusia la Consiliul de Securitate Națională al SUA, a declarat pentru The Record că studiul a evidențiat lipsa dovezilor că operațiunile de influență au fost eficiente. „Nu există o înțelegere reală a modului în care oamenii internalizează narațiunile (cauzale versus incidentale) de la bază”, a spus Wilde, care, alături de Justin Sherman, a publicat recent o examinare detaliată a „așa-numitului război informațional al Kremlinului […] printr-o securitate internă și de regim prismă”.

„Nu sunt un cercetător experimentat, dar aici aș spune că sarcina revine adepților ideii că „influențează operațiunile prin intermediul rețelelor sociale și reprezintă o amenințare pentru securitatea națională” – pentru a demonstra acest lucru empiric chiar și cu datele disponibile.” a adăugat el.