Recent, la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Arad, a ajuns un tânăr în vârstă de 20 de ani, care a încercat să-și taie gâtul în urma consumului acestui drog. „Când a ajuns la noi la spital, pacientul nu mai era sub influența drogului. Prezenta o plagă deschisă de 10 cm. Practic, tot gâtul îi era tăiat. După ce i-am cusut plaga, am recomandat internarea acestuia la secția de psihiatrie. Din informațiile pe care ni le-a spus pacientul, consumase ceva șoricioaică”, a declarat pentru EVZ, medicul Sorin Bașchir, șeful Secției ORL din cadrul Spitalului Județean Arad.

Șoricioaica – combinație letală în cocktaill-uri

Medicul toxicolog Tudor Ciuhodaru (foto) a explicat în exclusivitate pentru EVZ care sunt efectele consumului acestui drog.

„Șoricioaica este utilizată în combinație cu diferite alte tipuri de droguri de sinteză. Se fac niște cocktaill-uri cu potențial letal, atât direct: tulburări cardiace, respiratorii, urmat de colaps, comă și într-un final se ajunge la deces.

Iar în mod indirect apare agresivitatea, care este de două tipuri – cea hetero – când devenim agresivi cu ceilalți și autoagresivitatea – efecte imprevizibile, letale, probleme cardiace, respiratorii, neurologice, în formă severă și mulți pot rămâne cu sechele. Încă o dată se trage un semnal de alarmă. Suntem pe un teren minat. Se pare că încă nu ne-am vindecat de acel boom al etnobotanicelor”, a explicat acesta.

Mărturie cutremurătoare a unui consumator

Robert P. a povestit în exclusivitate pentru EVZ prima lui experiență cu drogurile. Acum, deși este bine, încă mai are momente când își dorește să revină la vechile obiceiuri.

„Știți, am început să fumez etnobotanice. Îmi plăcea foarte mult „ciocolata”. Apoi, am încercat și iarbă (n.r. marijuana). Trăiam niște momente pe care îmi este greu să le descriu în cuvinte. Mă simțeam mai puternic dar, de fapt, eram foarte mic.

Din dorința de adrenalină și pentru a uita de probleme, recurgeam la tot felul de metode. Mi-a fost mai greu când nu mai aveam bani și trebuia să fur din casă. Iar când aceste ierburi nu mai aveau efectul dorit, am recurs la alte droguri. A fost o perioadă neagră pentru mine. Acum sunt bine, dar când simt miros de iarbă pe stradă, mă ia un fior. Parcă îmi e dor de acele momente, deși știu cât de mic m-au făcut să fiu”.

Explicația halucinantă a Angenției Antidrog

În timp ce tinerii mor pe străzi, Agenția Națională Antidrog (ANA) a explicat pentru EVZ că ei nu au ce face dacă nimeni nu sesizează poliția. „Noi nu avem laborator de identificare a drogurilor. Acesta este în responsabilitatea IGPR (n.r. Inspectoratul General al Poliției Române).

Atâta vreme cât nimeni dintre aparținătorii copilului care a ajuns în urgență, nu au dus produsul respectiv pentru identificarea subsanțelor care sunt în componența aceluia, ANA nu poate vorbi despre ceva care are legătură sau nu cu subsanțele psihotrope”, a explicat pentru EVZ, Diana Șerban, psiholog în ANA.

Aceasta mai continuă să explice că Agenția Antidrog într-un astfel de caz nu poate decât să aștepte să își facă treaba, ei neavând nicio vină: „Dacă părinții tânărului de la Arad ar fi dus otrava la poliție, aceștia ar fi trimis-o mai departe la laborator pentru analize. Dacă ar fi o substanță nouă, care să nu fie inclusă fie pe Legea 143 sau pe Legea 339, atunci am completa aceste legi și am notifica Centrul de la Lisabona pentru a se lua în condiderare”.

Până la urmă, la întrebarea ce ar putea face Agenția Națională Antidrog în situați asemănătoare, psihologul Diana Șerban ne răspunde că „ANA poate să consilieze consumatorii dacă ei vin în asistență. Dacă nu, cel mai probabil ei se duc în camerele de urgență. Aici, indicatorul de urgemță medicală este monitorizat în egală măsură de către ANA și pe baza acestuia se dezvoltă design-ul noilor programe de asistență, se fundamentează alte tipuri de programe. Este tot ce poate să facă orice stat, nu numai ANA în calitate de coordonator național al politicilor antidrog”.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Te-ar putea interesa și: