ȘTIINȚA, cenzurată de INCHIZIȚIA PROGRESISTĂ! Când DESCOPERIRILE nu validează DOGMA, trebuie ELIMINATE!

Ideologia „corectitudinii politice” este mult mai periculoasă decât doctrina marxist-leninistă. Asta pentru că nu se rezumă să-și impună ideile în plan politic, social și economic, etichetând automat orice opinie contrară drept rasism sau bigotism, ci atacă până și teoriile științifice care contravin dogmelor sale. Teroarea dezlănțuită de politrucii marxismului cultural asupra oamenilor de știință este însă puțin cunoscută, pentru că presa mainstream ignoră deliberat astfel de subiecte. Câteva exemple, oferite de profesorul Armando Simón din San Antonio, vă vor lămuri exact cum rezolvă neo-marxiștii problemele, atunci când realitatea științifică nu confirmă dogma neo-marxistă.

“Este o realitatea științifică faptul că anumite comportamente sunt moștenite, atât la animale, cât și la oameni. Dar. liberalilor nu le place asta. Ca urmare, orice om de știință care efectuează cercetări pe această temă și ajunge la concluzii nepotrivite este (ca de obicei) numit "rasist", "fascist", "nazist" etc. E.O. Wilson, tatăl biodiversității, este cunoscut și pentru teoria sociobiologiei ( o teorie care afirmă că orice comportament social este un rezultat al biologiei și se bazează pe etologie, antropologie, arheologie și, bineînțeles, biologie). Liberalii au insistat ca această teorie să fie suprimată. În timp ce ținea o prelegere pe această temă, Comitetul Internațional Împotriva Rasismului a invadat scena și l-a atacat. A fost un act de mare curaj, pentru că omul nu vede cu un ochi, este în vârstă, iar la acea vreme nu-și putea mișca un braț.”.

Sunt câteva domenii de cercetare în care neo-marxiștii acâionează exact ca Inchiziția. Veghează neîncetat ca nu cumva adevărul să iasă la lumină. „Este, de asemenea, un fapt bine stabilit că inteligența este moștenită într-o foarte mare măsură. Dar nici asta nu le place liberalilor. Studiile efectuate pe acest subiect au o durată de peste un secol și sunt foarte diverse și foarte ingenioase (de exemplu, gemenii crescuți în medii diferite au aproape același IQ). (...) Unul dintre atacurile la adresa testelor IQ este acela că au fost concepute pentru a impune rasismul, deoarece negrii (ca grup) au un scor mai mic decât albii (ca grup). (...) O altă linie de atac a fost că testele IQ sunt părtinitoare din punct de vedere cultural. Asta deși este greu de înțeles cum memorarea unor șiruri de numere și rezolvarea puzzle-urilor pot fi considerate de cineva ca fiind părtinitoare din punct de vedere cultural. Cu excepția cazului în care acest cineva este un liberal.”

Dar nu numai minoritățile rasiale se bucură de protecția inchiziției „corectitudinii politice”, ci și cele sexuale. Pe motiv că a declarat că adopțiile făcute de cuplurile homosexuale sunt în detrimentul copilului și că a acuzat Asociația Americană de Psihologie că a fraudat în mod deliberat rezultatele cercetărilor pentru a obține rezultate corecte din punct de vedere politic, Paul Cameron a fost continuu hărțuit de tot felul de activiști care au încercat să-l împiedice să mai publice în vreo revistă de specialitate. În 1983, Asociația Psihologică Americană l-a dat afară pe Cameron sub acuzația că nu a vrut să cooperareze cu cei veniți să-i ancheteze etica profesională. Asociația Sociologică Americană, Asociația Psihologică din Canadia și Asociația Psihologică din Nebraska l-au acuzat pe Cameron că a prezentat în mod eronat rezultatele cercetării științifice sociale. Cameron demisionase deja în momentul în care asociațiile profesionale au vrut să-l reducă la tăcere, afirmând că nu vrea să facă parte dintr-o organizație care și-a abandonat rolul de asociație profesională, transformându-se într-un comitet politic progresist.

Profeția lui Elon Musk: „A mai rămas doar un an”

Dr. Francesco Capelletti, copilul-actor, chirurgul pur-sânge și icoana tatălui. Destine de filme la Floreasca

Acestea sunt numai câteva exemple ale modului în care activiștii de extremă stângă și establishmentul globalist încearcă să-i cenzureze pe oamenii de știință ale căror descoperiri aruncă în ridicol axiomele corectitudinii politice. Dar ascunderea adevărului nu se reduce numai la hărțuirea cercetătorilor. În Franța, de pildă, sunt interzise statisticile care ar putea arăta populației câți imigranți trăiesc cu adevărat în țară și ce povară financiară au de suportat contribuabilii pentru a susține colonizarea cu imigranți din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.