Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună, Curtea de Apel din București cere ajutorul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Daniel Grădinaru, președintele Secției Penale a ÎCCJ, a oferit un răspuns ferm.

Luna trecută, Curtea de Apel a sesizat Înalta Curte cerându-i să decidă în ce mod ar trebui interpretată o decizie a Curții Constituționale legată de întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. Altă motivare a ÎCCJ, publicată pe 1 iulie, arată că aceeași Curte de Apel București pune la îndoială puterea celor două decrete prezidențiale emise în primăvara anului 2020, pentru instituirea și prelungirea stării de urgență.

Reacția judecătorului Daniel Grădinaru

În prezent, este vorba tot despre prescripția răspunderii penale. Întrebarea adresată instanței supreme, spre a fi dezlegată chestiunea de drept, l-a determinat pe președintele Secției Penale de la ÎCCJ, judecătorul Daniel Grădinaru, să respingă acțiunea colegilor săi de la Curtea de Apel București.

Prescripția răspunderii penale

Judecătorii de la CAB au cerut ca ÎCCJ să răspundă la întrebarea „Decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (…), aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 3 din 19 martie 2020 (…), și Decretul Președintelui României nr. 240 din 14 aprilie 2020, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României (…), aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4 din 16 aprilie 2020 (…) constituie cauze de suspendare a prescripției răspunderii penale, în condițiile articolului 156 Cod penal?”, informează Jurnalul.ro

În articolul trimis de CAB este prevăzut: „ cursul prescripției răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziție legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau continuarea procesului penal” și că „prescripția își reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare”.

CAB a sesizat articolul către instanța supremă pentru soluționarea apelului declarat de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea împotriva unei sentințe din 21 iulie 2021. Este o sentință a unui dosar penal în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare. El a primit o condamnare, în primă instanță, la plata a 300 de zile-amendă. Fapta a fost săvârșită în luna octombrie a anului 2015.

Legea penală prevede pentru infracțiunea de încăierare o pedeapsă cuprinsă între 3 luni și un an de închisoare. A doua variantă este amendă. În acest caz, limita de pedeapsă este mai mică de un an.

Problema CAB

Dacă acest caz părea simplu, problema Curții de Apel București a apărut atunci când pe masa lor a venit recursul declarat, la data de 15 decembrie 2021, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.

CAB  a considerat că decretele președintelui României exceptau de la suspendarea judecății infracțiunile flagrante săvârșite înaintea declarării, în 2020, a stării de urgență. Aceste decrete „nu se încadrează în noțiunea de dispoziție legală, ca și cauză de suspendare a prescripției răspunderii penale”.

În plus, CAB a cerut sprijinul Curții Constituționale prin decizia nr. 152 din 6 mai 2020, prin care CCR a calificat decretele președintelui României ca fiind acte administrative cu caracter normativ cu forță juridică inferioară legii, care nu pot să dezlege, să se substituie sau să adauge la legi, potrivit Jurnalul.ro

„Pactica Curții de Apel București – Secția I Penală a fost neunitară”

Problemele CAB despre cazul amintit au apărut atunci când a fost realizat faptul că decretele președintelui au fost aprobate de către Parlament, prin hotărâri ale Plenului reunit. Înainte să îi ceară ajutorul ÎCCJ, Curtea de Apel a judecat o problemă asemănătoare după cum a considerat fiecare judecător.

Acest fapt a reieșit din întâmpinarea formulată la instanța supremă, menționând că „s-a constatat că practica Curții de Apel București – Secția I Penală a fost neunitară, unele completuri considerând că sunt suspendate de drept cauzele privind infracțiunile flagrante săvârșite înainte de declararea stării de urgență și nu le-au mai judecată în acea perioadă, altele, dimpotrivă, au judecat astfel de infracțiuni”.

Decizia judecătorului Daniel Grădinaru

Daniel Grădinaru, președintele Secției Penale a ÎCCJ, a fost judecătorul care a prezidat compleul de judecată. El le-a spus colegilor de la CAB că sesizarea este inadmisibilă deoarece a analizat conținutul celor două decrete prezidențiale.

Ulterior, a observat că, „atât articolul 43, alineat 2 din Anexa 1 a primului decret, cât și articolul 64, alineat 5, al anexei 1 a celui de-al doilea decret precizează în mod explicit că infracțiunile flagrante sunt exceptate de la suspendarea procesului, fără a distinge dacă acestea sunt judecate conform procedurii prevăzute în Noul Cod de procedură penală, ori conform procedurii speciale de judecată reglementată de vechiul Cod de procedură penală”.

Astfel, judecătorul a arătat că soluționarea cazului nu depinde de răspunsul întrebării adresate de CAB, deoarece infracțiunea flagrantă care face obiectul cazului este exceptată de la aplicarea suspendării dispuse prin aceste decrete.

Părerea lui Grădinaru a fost împărtășită de ÎCCJ care a decis să respingă sesizarea realizată de CAB.

Deciziile CCR nu sunt clare pentru Curtea de Apel București

Pentru CAB nici deciziile CCR nu sunt suficient de clare. Luna trecută, aceeași instanță a sesizat ÎCCJ nu în legătură cu una, ci două decizii ale CCR. Deciziile erau cu privire tot la prescripția răspunderii penale.

Este vorba despre deciziile care s-au soldat, abia anul acesta, cu o Ordonanță de Urgență care să reglementeze faptul că doar actele de procedură ale procurorului care sunt aduse la cunoștința inculpatului pot întrerupe cursul prescripției. Altfel, ele nu există și nu pot întrerupe acest curs.

În plus, Curtea de Apel Oradea a emis o hotărâre definitivă prin care aceste decizii ale CCR sunt norme de drept considerate lege mai favorabilă pentru inculpat.

Cu toate acestea, CAB preferă să se îndrepte spre ÎCCJ. Pe data de 20 iunie 2022, a decis să sesizeze Completul pentru deslușirea unei probleme, de drept, cu câte două întrebări, în patru dosare aflate pe rol. Este vorba despre două dosare de delapidare, din 2021, despre un dosar de vătămare corporală din culpă, din 2019 și despre un dosar de furt, din 2022.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit primul termen de judecată a acestei sesizări prealabile reunite data de 5 octombrie 2022, după vacanța judecătorească.