Florea Popescu (65 de ani) este unul dintre deținuții care încearcă de peste doi ani să iasă condiționat din penitenciar. Își ispășeste condamnarea la Penitenciarul Giurgiu. Nu este un sfânt, este condamnat pentru omor, având o sentință de 16 ani de executat, dar crede că și-a ispășit pedeapsa și ar merita să fie eliberat.

Susține, în scrisorile trimise Asociației Drepturilor Omului și Persoanelor Private de Liberatate (ADOPPL), că nu mai poate suporta abuzurile gardienilor și ale colegilor de detenție. I s-au respins mereu cererile de a fi pus în libertate, atât de către comisiile din penitenciar, cât și de către judecători.

Veche formă de protest

Refuzul de a fi pus în libertate este unul dintre motivele acțiunilor sale de protest. Printre acestea încă figurează o metodă posibilă în ocnă și nu într-un penitenciar modern: cusutul buzelor. Deținutul care se consideră nedreptățit stă cu gura cusută timp îndelungat.

Cerc vicios

Metoda arhaică de protest îi trage în jos, împiedică eliberarea condiționată, susțin reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). „Este greu să introduci la bună purtare un astfel de comportament și să eliberarea condiționată”, ni s-a precizat din partea ANP.

El mai reclamă inclusiv faptul că i se fac rapoarte false de posesie a unor telefoane mobile, pentru a nu fi lăsat să iasă condiționat din penitenciar.

„În ziua de 12 februarie 2012, când mie mi s-a raportat un telefon, i s-mai făcut la un deținut. Mie mi s-au tăiat drepturile la cumpărături două luni, iar pe raportul lui scria să nu fie sancționat. De ce?”, scrie acesta într-o epistolă.

Sancțiunea aplicată lui Florea este cu atât mai curioasă, cu cât deținutul scrie că s-a cusut la gură pe perioada detenției. „Când am primit acel plic, mi-am descusut singur gura, după ce l-am citit, apoi am fost trimis forțat cu japca la Spitalul Colibași – fără ca eu să solicit”, scrie deținutul.

Abuzurile îi înrăiesc

Președintele ADOPPL, Eugen Chiracu, atrage atenția că societatea civilă trece mult prea ușor peste astfel de sesizări. „Oamenii spun, lasă-l să se plângă! E criminal, ce dacă nu i se respectă drepturile! Marea problemă este că un deținut abuzat devine tot mai frustrat”, spune acesta. După care adaugă: „În momentul când iese de după gratii, el încearcă să se răzbune pe societate, așa că e predispus la alte fapte violente în societate. Responsabilitatea ANP este și reeducarea. Dacă bagi la închisoare o persoană violentă și o scoți și mai violentă, misiunea ANP este ratată și noi, ca societate, suferim”.

Dintele rupt într-o felie de pâine

Condamnatul pentru crimă de la Penitenciarul Giurgiu mărturisește că metoda cusutului gurii nu este singura formă de protest pe care a practicat-o. Acesta scrie că a încercat să atragă atenția conducerii și prin refuzul de hrană.

Cât despre viața din penitenciar, deținutul spune că nu are parte de îngrijire medicală, iar mâncarea este veche. Atât de veche, încât și-a rupt un dinte într-o felie de pâine. „Referitor la dantură, mi s-a rupt unul în coaja de pâine de la Colibași (n.r. – a fost transferat și în pușcăria din județul Argeș).”, mai scrie acesta.

Metode de „broderie”

Persoanele private de libertate își cos gura cu sârmă sau cu ață. Și aici sunt mai multe metode de cusut. Prima este prin realizarea unei cusături în fiecare parte a gurii. În a doua, mai brutală, deținutul își coase întreaga gură. De obicei, în astfel de situații, condamnatul protestează și prin greva foamei. O categorie aparte a deținuților cusuți la gură este reprezentată de cei pedepsiți de către ceilalți condamnați pentru faptul că au pârât la gardieni o încălcare a regulamentului. O altă formă de protest a deținuților este prin bătutul cuilor în cap.