In Memoriam: Eugen Papadima, arhitectul și refondatorul psihanalizei științifice în România

Cu o adâncă durere, dar și cu respectul datorat unei personalități monumentale, Asociația Română de Psihoterapie Psihanalitică (ARPP) a anunțat ieri trecerea în neființă a lui Eugen Papadima, PhD, psihanalist, vicepreședinte al Societății Române de Psihanaliză (SRP) și figură tutelară a lumii academice și clinice.

Plecarea lui Eugen Papadima marchează sfârșitul unei ere, lăsând în urmă un testament profesional guvernat de o convingere neclintită: „Viitorul psihanalizei va fi ştiinţific sau nu va fi deloc.”

Povestea lui Eugen Papadima este una de rezistență și viziune

El nu a fost doar un martor al evoluției, ci arhitectul care a determinat, la începutul anilor ’70, renașterea psihanalizei într-o Românie aflată într-o scurtă perioadă de liberalizare intelectuală. Într-o epocă în care regimul comunist refuza să recunoască disciplina ca specialitate, el a avut curajul de a acționa ca un refondator clandestin.

Formarea sa a început, prin ceea ce el numea o „relație non-voluntară” cu analistul Ion Popescu-Sibiu, fiind completată de o auto-edificare riguroasă: a citit opera lui Freud prin prisma structuralismului francez și a școlii anglo-americane, aducând acest „meșteșug clinic” la o formulă modernă.

Efectul fluture. Un meteorolog a formulat una dintre cele mai misterioase teorii ale științei

Otopeni: Orașul „Parfumului” de hazna și al stâlpișorilor inutili. Până când, Domnule Primar?

Dorința de excelență l-a purtat înainte de 1990, în Statele Unite ale Americii, unde a emigrat, la New York, unde a practicat și s-a specializat. Tot acolo și-a susținut doctoratul în psihanaliză, acumulând o experiență clinică vastă. Întors în țară după 1989, a transformat cunoașterea dobândită în fundația pe care s-a clădit întreaga mișcare analitică modernă.

Eugen Papadima este cel care a înființat prima organizație profesională și a ghidat, ca un fin analist al istoriei instituționale, parcursul Societății Române de Psihanaliză (SRP) de la etapa „autohtonă” (1990–2001), la recunoașterea internațională prin Grupul de Studiu IPA (2001) și, în final, la statutul de societate componentă a Asociației Internaționale de Psihanaliză (2011).

O carte importantă pentru psihanaliza

Activitatea sa intelectuală și miile de ore de practică clinică au dat formă și sens comunității psihanaliștilor. Amprenta sa rămâne vie prin fiecare generație de analiști pe care a format-o și prin volumul său, „Psihanaliza și psihoterapie psihanalitică”, o operă-testament ce marchează maturizarea acestui domeniu în România.

Preocuparea sa constantă a fost maturizarea profesională. A militat pentru ca psihanaliza românească să nu rămână blocată în „provizorat” sau într-o formă prea „autohtonă”, ci să stea ancorată în standardele internaționale.

Eugen Papadima lasă în urmă un „țesut viu” de specialiști pe care i-a format și o comunitate care îi datorează însăși existența sa formală. Amprenta sa rămâne prezentă în fiecare dialog, în fiecare curs și în fiecare vindecare facilitată de discipolii săi.

Pentru toți cei care doresc să omagieze acest parcurs excepțional, ceremonia de incinerare va avea loc la Crematoriul Vitan-Bârzești (Șos. Vitan-Bârzești nr. 9–11, București), luni, 29 decembrie, la ora 10:30.

Rămas bun, Eugen Papadima! Spiritul tău să vegheze asupra celor care te-au cunoscut.