Poluarea și extracția nisipului distrug râul Vardar din Macedonia de Nord, spun barcagii care navighează pe apele acestuia în fiecare an.

Ce se întâmplă pe râul Vardar din Macedonia de Nord

În calitate de organizator al regatei anuale Gemidzii sau „Boatmen” de pe râul Vardar din Macedonia de Nord, Angelche Gushev a navigat pe apele acestuia în ultimii 15 ani, din orașul central Veles până la Gevgelija, la granița cu Grecia, unde Vardar devine Axios în drum spre Salonic.

Anul acesta, între 20 și 26 iunie, barcagii au călătorit până la al doilea oraș ca mărime al Greciei, recreând ruta comercială istorică din secolul al XIX-lea, când mărfurile din Veles ajungeau pe coastă și nu numai.

Dar în Grecia, Gushev, un profesor de educație fizică în vârstă de 52 de ani, a explicat pentru BIRN că râul era diferit.

În Macedonia de Nord râul e mort, în Grecia este viu

„Vardar și Axios – sunt literalmente două râuri diferite”, a spus el. „Vardarul din Macedonia este un râu mort, în timp ce Axios din Grecia este viu. Reglementările legale sunt mai stricte în Grecia, unde râul este protejat. Iar infrastructura comunală este mai bună; nu am văzut o singură conductă de canalizare în râu”.

Vardarul a suferit decenii de poluare necontrolată. El trece prin capitala Macedoniei, Skopje, dar din cauza dimensiunii orașului pot trece zile sau săptămâni fără ca unii dintre rezidenţi să-l traverseze. În Veles, nu se poate evita râul, iar locuitorii de acolo sunt mult mai sensibili la degradarea acestuia.

„Noi, cei din Veles, știm cum se simtă acel miros [al râului]”, a explicat Gushev. „Dar Vardarul nu mai miroase a Vardar în Macedonia. În Grecia, am recunoscut din nou mirosul râului”.

Ecologiștii cer măsuri mai ferme

În calitate de veteran al grupului de cercetași Dimitar Vlahov și lider al regatei "Gemidzii", Gushev are o perspectivă aproape unică asupra stării Vardarului, de la deșeurile netratate care se revarsă în apele sale de la Veles până la poluarea de la ferme și pagubele provocate de extragerea nisipului din albia râului. El și colegii săi marinari au găsit chiar și opt cadavre umane.

„Cred că cel puțin 70% din apele uzate din Veles ajung direct în Vardar”, a declarat el pentru BIRN într-un interviu.

În afara orașului, el a văzut gropi ilegale pe malurile râului și „prea multă poluare” de la vite în regiunea rurală Gradsko și canionul Demirkapija.

Dar cele mai mari vinovate sunt dragele care extrag nisip din albia râului. „Ele perturbă întreaga biodiversitate”, a spus Gushev.

Prin schimbarea cursului râului, o astfel de dragare face ca apa să lovească malurile din diferite unghiuri, făcându-le să se prăbușească; Gushev a văzut consecințele în aval.

Terenurile agricole și viile din Macedonia de Nord, afectate

„Viile au fost grav afectate”, a spus el. „Dacă un teren avea înainte doi acri, acum are un acru. Vii întregi cad în râu. Proprietăți întregi au dispărut”.

În apropiere de satul Miravci, chiar la nord de Gevgelija, Gushev și colegii săi au fost martori cum sunt sifonate cantități mari de apă din râu pentru a răci sere de legume.

Proprietarii acestora „trag multă apă și provoacă probleme albiei râului”, a spus el. Astfel, aceasta „într-o parte rămâne goală. Și când se goleşte, se prăbușește”.

Anul acesta, pentru a-şi continua călătoria până la Salonic, marinarii au fost nevoiți să treacă granița cu autobuzul și să o ia din nou pe râu în satul Evzoni, pe partea greacă.

„Noi nu am văzut gunoi acolo. Nici măcar nu am văzut extracții de nisip”

Râul curge 388 de kilometri de unde izvorăşte lângă Gostivar, în nord-vestul Macedoniei de Nord, până la Marea Egee, dar Gushev a spus că navigarea prin ultimii 90 de kilometri ai râului prin Grecia a fost o experiență complet diferită.

Apele devin din ce în ce mai curate, a spus el, pe măsură ce se apropie de delta Axios, un parc național din 2009 și parte din zonele protejate Natura 2000 ale Europei.

Considerată unul dintre cele mai importante situri de biodiversitate din Grecia, delta este un loc de odihnă și cuibărit pentru 300 de specii de păsări, fiind bogată în hrana necesară acestora.

Gushev spune că el se tot întreabă unde ajunge tot gunoiul și poluarea din Macedonia de Nord. „Nu înțeleg”, a spus el. „Dar noi nu am văzut gunoi acolo. Nici măcar nu am văzut extracții de nisip”.

Macedonia de Nord are probleme cu poluarea apelor

În Macedonia de Nord unele dintre locurile în care el și tovarășii săi se opreau de obicei să se odihnească au dispărut din cauza degradării malurilor râului. Gushev a spus că au încercat să-și raporteze concluziile autorităților, mai întâi Ministerului Mediului și apoi autorităților locale din Veles. „Nu au vrut să se împovăreze” cu această problemă, a spus el.

Regata Gemidzii costă aproape 8.500 de euro pe an pentru scenă, bani care vin de la municipalitatea Veles și de la sponsori privați.

Gushev a spus că organizatorii speră să asigure implicarea Uniunii Europene pentru ediția de anul viitor, eventual prelungind-o din nou prin începerea de la Gostivar.

„Vom fotografia și vom marca toată degradarea”, a spus el. „Vom organiza o expoziție de fotografii pentru ca oamenii să o vadă. Vom invita toate instituțiile și le vom spune – aici aveți asta, aici aveți asta. Haideți, începeți să rezolvați problema”.

(Articol de Goce Trpkovski, BalkanInsight; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)