În căutarea Ţinutului de Nicăieri

În căutarea Ţinutului de Nicăieri

Exploratorul şi istoricul Michael Word vă invită într-o călătorie extraordinară şi bine documentată prin legendele omenirii, cu seria "Mituri şi eroi".

Vreme de patru episoade, difuzate în patru zile consecutiv, Michael Word va încerca să descifreze, într-un itinerariu spectaculos, misterele care planează asupra ţinutului Shangri-La, asupra Reginei din Saaba, a lui Iason, Argonauţilor şi a Regelui Arthur.

Primul episod este rezervat ţinutului care a fost şi este considerat paradisul pământean şi zona în care se întrepătrund lumea sensibilă şi cea suprasensibilă: Shangri-La. Un fel de lume crepusculară căutată secole la rând şi având rădăcini adânci în istorie, religie şi mitologie. Călătoria ne va purta virtual paşii prin India, Nepal şi Tibet.

„Insula blajinilor“

Legendele sumeriene şi literatura celţilor aminteau despre nişte „insule ale binecuvântaţilor“. De asemenea, în spaţiul dacic circulau legende despre „Insula preafericiţilor“ sau „Insula blajinilor“, locul unde aceştia „locuiesc dincolo de faţa pământului nostru“ (conform studiului lui S.F. Marian, „Sărbătorile la români“).

Oamenii din toate timpurile au fost vrăjiţi de posibilitatea existenţei unui paradis accesibil pământenilor, un loc unde este concentrată toată înţelepciunea, unde războaiele nu ajung niciodată, iar locuitorii trăiesc în perfectă armonie cu elementele naturii.

Visul Împăratului Akbar

Varianta modernă a legendei acestui tărâm extraordinar este şi rezultatul cărţii „Lost Horizon“ (1933), scrisă de britanicul James Hilton. Acţiunea romanului este plasată în perioada premergă toare celui de-Al Doilea Război Mondial şi se concentrează pe traseul unei comunităţi dintr-o mănăstire tibetană, în valea Shangri-La, o lume neverosimilă, care scăpa influenţelor nefaste ale prezentului. Viziunea lui Hilton era, fără îndoială, o utopie care oferea un debuşeu perfect frământă rilor societăţii occidentale, aflată în acei ani în pragul dezastrului.

Paradisul a fost plasat, nu întâmplă tor, în Tibet şi totul a pornit de la o realitate: o hartă, o porţiune dintr-un manuscris, aparţinând unui misionar portughez din secolul al XVII-lea, de la curtea Împăratului mongol Akbar. Împăratul, a cărui existenţă a fost atestată istoric, a încercat de-a lungul domniei sale să găsească un fundament comun al tuturor religiilor, pentru ca lumea să poată trăi în pace.

Jurnalul lui Andrade

Despre impresionatul şi îndestulatul regat al lui Akbar a scris în jurnalul lui de călătorie portughezul Antonio Andrade, primul misionar european care a traversat Himalaya şi a cunoscut Tibetul. Jurnalul său a fost descoperit, cu tot cu hartă, în Calcutta, în secolul al XIX-lea, şi a fost republicat în 1926, sub titlul „Redescoperirea Tibetului“. James Hilton şi apoi Michael Word au fost fascinaţi de acest „No Man’s Land“, asociat şi cu Shambala, mai degrabă un concept mistic decât un spaţiu concret, un refugiu al încercatei omeniri într-o matcă atemporală.

Ne puteți urmări și pe Google News