Participarea președintelui la acest eveniment are loc în contextul seriei de dezbateri privind viitorul Uniunii Europene, la care sunt invitaţi şefii de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii. Inițiativa a fost lansată în ianuarie 2018 și va continua până la sfârșitul mandatului actualului Parlament European, în mai 2019. 

Derapaje de la temă și de la solemnitate

Preşedintele PE, Antonio Tajani, i-a mulțumit lui Iohannis că a acceptat dezbaterea din Parlamentul European despre viitorul UE în perioada care precede preluarea preşedinţiei UE. Discursul lui Klaus Iohannis a fost perceput drept unul proeuropean, președintele a pledat pentru integrare şi unitate, dar reacțiile unor deputați, români și străini, au fost deplasate, s-au făcut multe reproșuri și s-au reluat teme de politică internă. 
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat onorat de prezența lui Iohannis și, din dorința de a fi cât mai jovial, a declarat prezența lui Iohannis drept o premieră. „Este pentru prima dată când un preşedinte român se exprimă în faţa Parlamentului European în ajunul preşedinţiei UE", a spus Juncker. Liderul european a omis că România nu a mai deținut niciodată președinția UE.
Iohannis a atins, dar foarte subtil, temele care declanșează discuții aprinse: statul de drept și corupția. „Nu vreau să intru in detalii ale dezbaterii interne din România. Vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a le garanta românilor păstrarea democrației, păstrarea principiilor statului de drept și continuarea luptei împotriva corupției”, a afirmat el. 

Sângele apă nu se face
Atât Juncker, cât și Manfred Weber, ambii din familia popularilor europeni, din care face parte și Iohannis, nu au contenit cu laudele la adresa României.
„România a ştiut să se integreze în UE încă de la început, ca şi cum ar fi fost un stat fondator (…)încă  din prima zi a aderării a fost în fruntea eforturilor de integrare”, a afirmat Juncker. Manfred Weber, liderul grupului PPE din PE, a spus că „prima lecţie după discursul lui Klaus Iohannis este optimismul, faptul că Europa funcţionează şi prezintă avantaje”.
Weber, care candidează la șefia Comisiei Europene, nu a stat pe gânduri și şi-a exprimat sprijinul pentru extinderea zonei Schengen prin aderarea României.

Liderii europeni i-au alimentat îngrijorarea lui Iohannis

Eurodeputatul Josef Weidenholzer, din cadrul grupului S&D, a dat tonul disputelor despre situația din România și a introdus în discuție corupția.  „Corupţia trebuie combătută şi depăşită, democraţia şi statul de drept sunt esenţiale", a afirmat el. Weidenholzer i-a recomandat lui Iohannis să acționeze pentru a se depăși diviziunile interne, determinate de protocoalele secrete.  
Liderul grupului ALDE, Guy Verhofstadt, a devenit nostalgic, și-a amintit de calvarul îndurat la prima sa călătorie în România, în 1989, cu Taromul, și a afirmat că drumul a fost o tortură. Acum, după 30 de ani, Guy Verhofstadt se declară și mai îngrijorat de situația din România. „Reforme dubioase ale sistemului de justiţie pun în pericol independenţa sa, schimbările la Codul Penal slăbesc lupta împotriva corupţiei", a declarat liderul ALDE. Acesta l-a somat pe Iohannis: „Nu urmaţi exemplul Ungariei şi Poloniei! Vă rog, nu urmaţi o cale iliberală către autocraţie!”.

Circul eșalonului doi 

După declarațiile liderilor de grup, eurodeputații au intervenit prin procedura „Catch the Eye". Străinii i-au reproşat lui Iohannis că a avut o abordare vagă, că nu a vorbit despre situaţia statului de drept şi l-au chestionat despre închisorile CIA din România. 
Potrivit europarlamentarului român Norica Nicolai, și unii deputați români au sărit calul. „Eu, astăzi, m-am bucurat să văd că președintele are aceeași poziție cu Coaliția în legătură cu două subiecte: Europa cu două viteze și Europa cercurilor concentrice și le-a combătut. Dezbaterea despre Europa s-a transformat într-o dezbatere despre situația din România. Pentru mine este o mare dezamăgire. PPE și Verzii au atacat situația din România. Cred că dezbaterea putea fi mult mai bine valorificată din punct de vedere al viitorului UE. Legat de președinția României la Consiliul Uniunii Europene, sper să văd o colaborare mult mai bună între președinție și Guvern, pentru că indiferent de culoare politică, toți reprezentăm România. Am fost foarte dezamăgită de o serie de declarații ale unor colegi, care au ridicat problematica câinilor vagabonzi, corupției și altele, în loc să se axeze pe problematica viitorului UE”, a declarat Norica Nicolai pentru Evenimentul Zilei. 

Întrebarea Mariei Grapini despre drepturi egale 

Europarlamentarul Maria Grapini s-a ținut și ea departe de circul din PE. Ea a apreciat  strategia președintelui. „Nu a răspuns la provocări, la atacurile românilor și străinilor.  Eu aș fi spus eurodeputaților care au vorbit de corupția din România că recentul scandal arată că, de fapt, corupția este în altă parte”, a declarat Grapini pentru Evenimentul zilei.  
Ea i-a adresat președintelui întrebări în scris. „Astăzi ar fi trebuit să dezbatem o temă importantă -viitorul Europei. Din păcate, am asistat la multe luări de cuvânt cu atacuri directe asupra României, în prezența Președintelui țării. Calitatea oamenilor politici ține și de modul în care știu să se rezume la subiectul supus dezbaterii și să aducă argumente. Tema nu era România, chiar dacă este stat membru al Uniuni Europene. De aceea, eu doresc să-l întreb pe Președintele României dacă , în calitate de reprezentant al Consiliului, va susține ca România și cetățenii săi să fie tratați egal prin renunțarea la Mecanismul de Cooperare și Verificare și instituirea unui mecanism de supraveghere al tuturor statelor având în vedere că, iată, se constată că marea corupție este în alte state. Mă refer la recentul scandal de corupție din 9 state membre. De asemenea,  aș dori să ne spună domnul Președinte Iohannis dacă va fi de acord cu noua condiționalitate pentru alocarea fondurilor europene, și anume funcționarea statului de drept. Nu în ultimul rând , pentru că vorbim de viitorul Europei , vă întreb, domnule președinte, dacă susțineți o lege a răspunderii magistraților în România și Uniune, având în vedere sumele imense plătite din bugetele naționale cetățenilor nedreptățiti de procurori, capitol la care România este campioană?”-acesta este textul interpelării Mariei Grapini, prezentată Evz.  

Monica Macovei și Cristian Preda, vestiții critici 

Cristian Preda, membru al grupului PPE, a vorbit despre eșecul preşedinţiei române la Consiliul UE „Cu cine să apărăm Europa, cu Daia, cu Andruşca, cu Olguţa, cu Toader?  Îi vedeţi prezidând reuniuni ale Consiliului UE? Ruşine familiei liberale şi familiei socialiste, amândouă ţin în braţe corupţi", a spus Preda. 
Monica Macovei a explicat audienței că românii și-au pierdut încrederea în UE din cauza PSD și a cerut, din nou, sancțiuni pentru țara pe care o reprezintă. 
„Românii își pierd încrederea în Uniune de când trăiesc coșmarul unei guvernări netransparente ce atacă justiția. Poporul român e viu și nu ezită să iasă în stradă pentru a apăra democrația. Între timp, UE a adoptat directive privind spălarea banilor, dar ele nu sunt transpuse la timp la București. Europa trebuie să sancționeze derapajele de la democrație", a declarat Macovei.

Lăudat de socialiști

Eurodeputata ALDE Renate Weber a apreciat discursul proeuropean lui Klaus Iohannis, dar i-a reproşat că a omis să menţioneze abuzurile din timpul mandatului său în numele luptei anticorupţie, exemplificând în acest sens cu un nou protocol secret între SRI şi Parchetul General.
Eurodeputatul PSD Andi Cristea a spus că „preşedintele Iohannis nu a vorbit rău, înainte de a fi europeni suntem români". Totuşi, el i-a reproşat că nu a menţionat Republica Moldova în discursul său şi l-a întrebat dacă nu cumva a abandonat Moldova.
Vicepreşedintele grupului S&D Victor Boştinaru a apreciat şi el contribuţia lui Klaus Iohannis şi a spus că dezbaterea aceasta ar trebui continuată acasă.
Eurodeputata PSD Claudia Ţapardel i-a solicitat lui Iohannis să facă toate demersurile pentru aderarea la zona Schengen până în mai 2019, când se încheie mandatul actualelor instituţii europene.

Complicități văzute de străini

Eurodeputata Tania Gonzalez Penas, de la grupul GUE/NGL (stânga, ecologiști), i-a cerut lui Iohannis să nu devină complicele Guvernului. „Trebuie să dați dovadă de fermitate când vine vorba de democrație, să nu vă transformați într-un complice al guvernului dumneavoastră (…)Vă încurajăm să fiți ferm când e vine vorba de apărarea democrației și a luptei anticorupție”, a spus ea. 
Liderul Grupului Verzilor din PE, Ska Keller, a rămas tot la mitingul din 10 august. 
„Ne bazăm pe dumneavoastră, poporul român se bazează pe dumneavoastră. La referendum foarte mulți oameni au arătat că nu vor un stat autoritar, care îi discriminează. Au fost proteste împotriva unui guvern care legalizează corupția. În loc să-i asculte, Guvernul a lansat gaze lacrimogene împotriva lor. Șefa DNA va fi înlocuită cu cineva care nu are aceleași repere democratice. România trebuie să înceapă o evaluare de amploare a noii reforme juridice", a spus Ska Keller.

Iohannis despre oportunitatea Rezoluției
Preşedintele Klaus Iohannis a spus, într-o conferință de presă care a avut loc în PE după discursul său, că este dreptul Parlamentului European să dezbată o rezoluţie cu privire la România, însă a subliniat că este extrem de neobişnuit ca aceste discuţii să aibă loc doar cu o lună înainte de preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE.

 

Te-ar putea interesa și: