În această zi a murit marea tenismenă a României. Nu vom uita vreodată cariera ei colosală

În această zi a murit marea tenismenă a României. Nu vom uita vreodată cariera ei colosală

Tenisul românesc şi totodată cel internaţional n-o vor uita niciodată pe cea care a fost Florenţa Mihai, marea tenismenă a României, plecată dintre noi la 14 octombrie 2015.

La 5 ani de la moartea marii jucătoare din Epoca de Aur, Agerpres i-a dedicat un material în care aminteşte despre performanţele şi recordurile acesteia.

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu rolul pe care l-a avut Florenţa Mihai în tenisul nostru, trebuie spus că a fost prima jucătoare de tenis din România care a jucat o finală de Mare Şlem.

Ea s-a născut la 2 septembrie 1955 în comuna Ruşii lui Asan (n.r. – judeţul Ilfov) şi a absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport (IEFS) în 1979.

Ne puteți urmări și pe Google News

Primii paşi în sportul alb

Conform Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România - Volumul I (Ed. Aramis, Bucureşti, 2002), începuturile carierei se leagă de clubul Dinamo.

Astfel, iniţierea în tenisul de câmp a făcut-o la „Tânărul Dinamovist”, iar consacrarea la următorul nivel, adică la seniori, i se datorează antrenorului Aurelian Segărceanu.

Campioană naţională şi internaţională a României în 1977-1978, triplă campioană mondială universitară la proba de dublu cu Virginia Ruzici în 1977, 1979, 1981, Florenţa Mihai s-a completat foarte bine cu Virginia Ruzici.

Parteneriat de excepţie cu Ruzici

Selecţionată în echipa României care a fost prima câştigătoare a Cupei Principesa Sofia, în 1972, Florenţa Mihai a format un cuplu formidabil cu Virginia Ruzici.

Ea s-a calificat în semifinală la Roland Garros (1976) şi la turneul de la Roma, în 1972, iar în 1977 a fost finalistă în Openul Franţei.

Un an mai târziu, Ruzici devenea prima tenismenă din România care se impunea la Roland Garros, iar în 2018, Simona Halep repeta marea performanţă pe zgura de la Paris.

În finala de la Roland Garros, Florenţa Mihai a fost depăşită de iugoslava Mima Jausovec, scor 6-2, 6-7, 6-1, pierzând în acelaşi an şi finala de la dublu mixt (împreună cu columbianul Iván Molina) în faţa cuplului american John McEnroe / Mary Carillo.

Multe trofee în proba de dublu

„Câştigă, tot în 1977, turneul de la Bastad (Suedia). A câştigat la dublu feminin alături de Virginia Ruzici turneul de la Barcelona (1976).

S-a clasat în primele opt jucătoare la simplu la US Open în 1979 şi a făcut parte din echipa de Cupa Federaţiei a României timp de şase ediţii (dublu alături de Virginia Ruzici), reuşind să intre în primele opt echipe din Grupa Mondială la ediţiile din 1978 - Melbourne, 1980 - Berlin, 1981 - Tokyo şi 1983 – Zürich”, arată Agerpres.

În palmaresul Florenţei Mihai se regăsesc şi rezultatele de la turneele internaţionale: a câştigat proba de dublu a Campionatelor Europene de Seniori (amatori) şi medalia de bronz, la simplu, în 1978.

Succese şi în cariera de antrenor

„Ca antrenor, Florenţa Mihai a fost căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup aproximativ 14 ani, incluzând trei ediţii în Grupele Mondiale I şi II, a condus echipa României la Jocurile Olimpice de la Barcelona (1992), de la Atlanta (1996) şi de la Sydney (2000).

A fost antrenoarea unor jucătoare de top precum Irina Spîrlea - loc 7 mondial, Ruxandra Dragomir - loc 15 mondial şi Irina Begu.

În cadrul Federaţiei Române de Tenis, a activat ca secretar general (1984-1989), antrenor federal, consilier de specialitate şi consilier al preşedintelui.

Pentru performanţele sale, Florenţa Mihai a fost numită antrenor emerit, a primit Ordinul Meritul Sportiv Clasa I (1979 şi 1977) şi Medalia Naţională serviciul Credincios Clasa a III-a (2000). A fost maestră internaţională a sportului.

Din anul 2010, în onoarea ei, este organizat Turneul internaţional feminin de tenis "Florenţa Mihai". A murit la 14 octombrie 2015, la Bucureşti”, a mai arătat sursa citată.

explicaţie foto: Echipa României de tenis feminin (junioare 16 ani), câştigătoare a titlului de Campioană Europeană; de la stânga la dreapta: Andreea Mitu, Simona Halep, Florenţa Mihai (antrenor federal) şi Irina Begu (câştigătoarea titlului european şi în proba individuală).

Sursa: Agerpres