Într-o lume dominată de obsesia pentru curățenie și protecție excesivă împotriva microbilor, sănătatea copiilor devine o preocupare tot mai intensă. Igiena exagerată însă nu este un aliat atunci când vorbim de imunitatea celor mici. Studii realizate recent în Europa, SUA și Japonia ne arată că expunerea la natură, microbi și chiar murdărie poate reduce riscul de alergii, astm și alte boli autoimune. Această abordare contrazice tendințele moderne din mediul urban, unde copiii sunt adesea izolați de mediile naturale.
Imunitatea, afectată de igiena excesivă
În urmă cu aproximativ 50 de ani, doar 5% din populație suferea de alergii și alte boli autoimune, comparativ cu peste 30% în prezent. Creșterea spectaculoasă a acestor afecțiuni este observată în special în țările industrializate, unde igiena excesivă și traiul urban au redus contactul cu natura. Microbii și germenii, care în trecut erau omniprezenți în viața de zi cu zi și formau imunitatea, sunt acum percepuți ca dușmani.
Acest deficit de expunere naturală are consecințe majore asupra microbiotei intestinale. Intestinul sărac în biodiversitate microbiană poate genera inflamații cronice și un sistem imunitar hiperactiv, predispus la reacții alergice și intoleranțe alimentare. Expunerea moderată la microbi, inclusiv paraziți intestinali, are un rol educativ pentru sistemul imunitar, învățându-l să tolereze mai bine factorii de mediu.
Medicul Mihaela Bilic vorbește despre cum putem întări imunitatea copiilor. Ea susține că problema nu este murdăria în sine, ci izolarea de ea. Un sistem imunitar „isteric”, cum îl numește, reacționează exagerat la particule inofensive precum polenul sau praful. Astfel, prevenirea acestor afecțiuni începe printr-un echilibru între igienă și expunerea la medii naturale.
Curățenia exagerată nu ajută imunitatea. Sursa foto: Freepik.com
Studiile arată că natura are numeroase beneficii pentru organism
Un studiu european amplu, denumit sugestiv „Pășune”, a urmărit timp de 20 de ani 500 de copii. Aceștia au fost crescuți în ferme agricole din Austria, Elveția, Franța, Germania și Finlanda. Copiii, care au trăit în contact cu pământul, animalele și germenii din mediul rural, au dezvoltat o microbiotă intestinală diversificată și un sistem imunitar robust. Primele 1.000 de zile de viață sunt esențiale pentru imunitate. Expunerea timpurie la biodiversitate microbiană s-a dovedit a fi benefică.
Un experiment similar din Finlanda a arătat rezultate spectaculoase în doar două săptămâni. În curțile grădinițelor au fost amplasate recipiente cu pământ de pădure și gunoi de grajd. Copii au fost încurajați să grădinărească și să se joace în aceste recipiente. În urma acestui experiment, imunitatea copiilor a devenit mai puternică datorită contactului cu râmele, plantele și bacteriile naturale.
Aceste studii demonstrează că traiul în natură, cu toată complexitatea ei, reduce riscul bolilor inflamatorii cronice. Copiii expuși la murdărie și germeni din mediul rural devin mai sănătoși, cu un sistem imunitar echilibrat, capabil să tolereze mai bine provocările mediului modern.
Cum întărim imunitatea copiilor de la oraș
Pentru părinții care locuiesc la oraș, reconectarea copiilor cu natura poate părea o provocare. Există totuși soluții simple și eficiente. Dr. Mihaela Bilic sugerează activități precum grădinăritul, plimbările în pădure sau chiar crearea unor mini-ecosisteme acasă, cu plante și animale de companie. Aceste experiențe permit copiilor să interacționeze cu mediul natural și să-și dezvolte microbiota intestinală. Astfel, și imunitatea lor va fi mai puternică.
Un alt pas important este reducerea utilizării excesive a antibioticelor și a dezinfectanților. Sistemul imunitar al copiilor trebuie antrenat, nu protejat excesiv. Contactul cu solul, plantele și animalele, chiar și cu mici paraziți intestinali, poate contribui la crearea unui ecosistem sănătos în organism.
Părinții sunt încurajați să relaxeze regulile stricte de igienă. Fructele culese direct din copac, joaca în nisip și mâinile murdare nu sunt inamici. Ei sunt aliați ai sănătății și întăresc imunitatea. Reîntoarcerea la o copilărie mai naturală, ca acum câteva decenii, poate fi cheia pentru prevenirea bolilor cronice și autoimune.
Copii grădinărind. Sursa foto: Freepik.com
Respingerea naturii, un pericol modern
Izolarea de natură nu afectează doar sănătatea fizică, ci și cea emoțională. Copiii crescuți în medii artificiale, sterile, devin adesea fragili, atât fizic, cât și psihologic. Conform medicului Mihaela Bilic, aceste generații sunt mai predispuse la boli inflamatorii, alergii și intoleranțe alimentare din cauza unui „deficit de natură”.
Bolile civilizației moderne, precum astmul și dermatita atopică, își au originea în sărăcirea microbiană a organismului uman. Un intestin steril, lipsit de diversitatea germenilor naturali, nu poate susține un sistem imunitar echilibrat. Este esențial să recunoaștem interdependența dintre corpul uman și mediul înconjurător. Astfel prevenim un dezechilibru în organism, iar inumitatea va fi mult mai puternică.
Reîntoarcerea la natură, chiar și în doză mică, poate avea un impact semnificativ. Copiii care cresc în contact cu mediul natural, fie la țară, fie prin activități rurale recreate în oraș, devin mai rezilienți, mai sănătoși și mai fericiți, spune medicul Mihaela Bilic într-o postare pe pagina sa de Facebook.