Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române a anunțat că,în conformitate cu decizia CNAIR SA, începând cu data de 01.11.2018, circulația rutieră va fi închisă pe DN 7C (Transfăgărăşan), de la kilometrul 104 (Piscu Negru, judeţul Argeş) până la kilometrul 130+800 metri (Bâlea Cascadă, judeţul Sibiu).

Decizia închiderii acestuisector de drum este luată în conformitate cu Regulamentul de funcţionare a drumului naţional DN 7C (Transfăgărăşan), numărul AND 524/2015, precum şi din cauza instabilității atmosferice la altitudine, ce poate produce fenomene meteorologice extreme în orice moment.

Din istoricul Transfăgărășanuu publicat de Wikipedia aflăm că șoşeaua se află pe Drumul Naţional 7C (152 km) ce leagă Transilvania de Muntenia. Drumul traversează cel mai înalt lanţ muntos din România, Munţii Făgăraş, pe o distanţă de aproximativ 92 km. prin judeţele Argeş şi Sibiu. Şoşeaua ajunge la altitudinea maximă de 2042 metri la Bâlea Lac.

Șoseaua este închisă opt luni din an, iarna şi primăvara, din cauza pericolului de avalanşe, căderi de stânci, alunecări de teren ş.a.

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la inițiativa fostului președinte comunist Nicolae Ceaușescu. La momentul respectiv, România avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali moștenite dinainte de perioada comunistă, precum Șoseaua Alpină Novaci-Săliște ori vechea Șosea Câmpina-Predeal, dar și altele făcute în primii ani ai regimului comunist, cum este drumul Bumbești Jiu-Petroșani. Însă, invazia Cehoslovaciei de către trupele sovietice, din anul 1968,  și ușurința cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia care, cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri, a determinat inițierea de urgență a proiectului „Transfăgărășan” – un drum strategic care să lege garnizoanele militare Pitești și Sibiu.

Drumul s-a realizat cu eforturi materiale considerabile și cu prețul a numeroase vieți. Bilanțul oficial indică 40 de morți, din rândul soldaților și muncitorilor.  de soldați și muncitori care au contribuit la construcția lui, bilanțul oficial fiind de 40 de morți. Lucrători de atunci care mai sunt în viață avansează, însă, cifre mai mari, care ajung până la câteva sute de vieți omenești pierdute. Răspunzând unui interviu, un martor al timpului spunea: „Numai la baraj au murit vreo 400 de băieți”.

Inaugurarea oficială, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, a avut loc în data de 20 septembrie 1974, dar lucrările au mai continuat încă câțiva ani, pentru asfaltarea sa și alte activități conexe, fiind finalizate în forma actuală în 1980.