Liz Truss și Rishi Sunak, care nu sunt de acord în privinţa subiectelor economice, susţin trimiterea deportaților în Rwanda

Cei doi candidați la succesiunea lui Boris Johnson în Regatul Unit sunt din același Partid Conservator și şi-au concentrat până acum campania asupra problemelor economice. La urma urmei, în acest domeniu, Rishi Sunak și Liz Truss nu sunt de acord cu privire la reducerea sau nu a impozitelor ca răspuns la criza costului vieții, scrie portalul brazilian Folha Online.

Dar dacă dirijarea economiei îi desparte, fostul secretar de finanțe și actualul ministru de externe sunt pe aceeaşi lungime de undă în privinţa a cel puțin unui alt subiect: politica mai dură împotriva imigrației ilegale, deja testată în mandatul demisionarului Boris.

Cei doi candidați la conducerea partidului și, în consecință, la funcția de prim-ministru, au luptat în ultima săptămână într-un fel de competiție referitoare la această chestiune. Printre promisiunile destinate opririi debarcării imigranților ilegali pe coasta maritimă, în cele din urmă ambii s-au angajat să trimită în continuare deportați în Rwanda.

Măsura, criticată prompt de organizațiile pentru drepturile omului, a fost anunțată în luna aprilie de guvernul britanic, care a susținut-o. Primul zbor din acest proiect a fost însă împiedicat să decoleze în luna iunie, în ultimul moment, după o bătălie juridică ce a inclus ordonanțe pentru mai mulți migranți.

Subiectul a căpătat din nou relevanță în Regatul Unit, deoarece între 2019 și 2021 numărul imigranților ilegali care au sosit cu ambarcaţiuni mici a crescut de peste 15 ori, de la 1.843 la 28.500 în 12 luni. Potrivit Ministerului de Interne, anul acesta, în perioada ianuarie-martie, au ajuns deja în țară 4.540 de persoane, o rată de trei ori mai mare decât în ​​același trimestru al anului precedent.

Întrucât vârful este de obicei înregistrat în vara emisferei nordice, totalul anual ar putea fi depășit. Numai în perioada 11-17 iulie, aproximativ 1.400 de migranți au traversat Canalul Mânecii, trecând prin Franța și venind mai ales din Iran și Irak.

"Oamenii s-au săturat să vadă mici ambarcaţiuni sosind în această țară, iar autoritățile par neputincioase în a le opri", a declarat Sunak, anunțând un program în zece puncte pentru a înfrunta situația, în care promite că va implementa așa-numitul parteneriat cu Rwanda. "Nu este nimic rasist în a dori să existe granițe sigure care să funcționeze". Candidatul este nepot de imigranți indieni.

Truss și-a dezvăluit măsurile principale în aceeași zi. Printre acestea se numără extinderea politicii de deportare în alte țări, creșterea cu 20% a forțelor care păzesc granițele și intenția de "a nu se intimida" în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

"Politica Rwandei este corectă. Sunt hotărâtă să promovez implementarea ei deplină și, de asemenea, să caut alte țări pentru parteneriate similare", a declarat aceasta. În trecut, Ghana și Albania au respins propuneri britanice similare.

Programul de deportare este în centrul unor controverse evidente. Guvernul britanic a plătit deja 120 de milioane de lire sterline pentru ca ţara africană să primească imigranți care caută refugiu – deși niciunul nu a fost trimis până acum. O nouă hotărâre judecătorească privind legalitatea măsurii este așteptată la începutul lunii septembrie, aceeași perioadă în care urmează să fie anunțat și numele următorului prim-ministru.

Există, de asemenea, îndoieli cu privire la capacitatea de a primi deportații din Regatul Unit, după ce autoritățile din Kigali au recunoscut că ar fi disponibile doar 200 de locuri.

"Sunak și Truss au multe divergenţe, dar amândoi pun accentul pe această politică litigioasă, fiind chiar mai hotărâți [decât Boris] să o facă să funcționeze", spune Peter Walsh, cercetător la Observatorul Migrației de la Universitatea Oxford. "Amândoi încearcă să pară duri cu imigrația".

Disputa dintre cine are cele mai riguroase promisiuni în domeniu încearcă să-i convingă pe membrii Partidului Conservator - care vor decide printr-un vot intern cine va fi următorul (sau următoarea) șef de guvern - despre cine este mai fidel unuia dintre principalele obiective ale Brexit-ului, acela de a "relua controlul asupra granițelor".

Anunţurile publicitare pentru ambele campanii au fost criticate de organizațiile care lucrează cu imigranții din Regatul Unit. Amnesty International i-a acuzat pe candidați că fac promisiuni electorale în timp ce lasă deoparte probleme reale, cum ar fi prăbușirea sistemului de solicitare a azilului. Aproximativ 110.000 de străini așteaptă în prezent în țară un răspuns la cererea lor de protecție, care, în medie, a durat mai mult de un an. "Este un proces lent și niciuna dintre politicile menționate de candidați nu include măsuri pentru a-l agiliza", spune Walsh.

Cercetătorul consideră, pe lângă controversele din jurul programului de deportare, nu există dovezi solide care să permită să se conchidă faptul că politica Rwandei are ca efect descurajarea imigranților de a mai încerca să intre în țară neregulamentar. "Posibilitatea de a merge în Rwanda poate fi privită drept un risc suplimentar, pe lângă toate celelalte, pe care acești oameni acceptă să şi-l asume când se urcă într-o barcă". (Articol de Michele Oliveira, Milano; Traducerea: Iulia Baran, RADOR)