Justitie
ÎCCJ a refuzat o solicitare a DNA de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cererea viza clarificarea unor prevederi legate de prescripție
Sursa: arhiva EVZ Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a refuzat să transmită o sesizare, formulată de DNA, către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Solicitarea viza clarificarea unor prevederi legate de aplicarea deciziilor CCR cu privire la prescripția faptelor penale. Procurorii au cerut o astfel de clarificare într-un dosar al fostei șefe DIICOT, Alina Bica.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au respins o cerere a DNA de sesizare a CJUE, pentru a clarifica o serie de aspecte legate de aplicarea deciziilor CCR și a ICCJ privind prescripția. Cererea DNA a fost formulată în apelul din dosarul ANRP de abuz în serviciu care o vizează pe fosta șefă a DIICOT, Alina Bica. Aceasta a fost achitată pe fond, iar dosarul a ajuns în apel la ÎCCJ, după cum relatează luju.ro.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât în luna octombrie că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv. ICCJ a formulat un punct de vedere în acest sens la sesizarea mai multor instanțe de judecată care s-au confruntat cu astfel de situații.
„Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
Instanța care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii”, sunt cele două puncte ale deciziei Înaltei Curți.
Decizia CCR privind prescripția
Pe 26 mai, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale. Unele instanțe au suspendat procesele în așteptarea unei lămuriri de la Instanța supremă, altele au trecut însă direct la aplicarea deciziei CCR și au dispus încetarea unor procese penale.
Conform Codului penal, fiecare infracțiune are un termen în care, dacă nu există o decizie de condamnare, fapta se prescrie, iar persoana care a comis-o scapă de răspunderea penală. Doar că, pe parcursul anchetei, acest termen era prelungit prin efectuarea unor acte de urmărire penală.
Articolul cu pricina, din Codul penal, care stabilea că într-o anchetă „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză" a ajuns pe masa CCR, în 2018.
CCR a stabilit atunci că această generalizare, prin care orice acțiune a procurorului, ce avea ca efect întreruperea prescripţiei, era neclară, imprevizibilă şi incoerentă. Drept urmare s-a cerut înlocuirea sa. Cum acest lucru nu s-a întâmplat în patru ani, CCR s-a autosesizat și a constatat, din nou, neconstituționalitatea acestui articol în mai 2022.
Recomandările noastre
