lungă conductă din lume, legând Rusia de Germania prin Marea Baltică.

Scopul său este aprovizionarea cu gaz rusesc a Europei, în primul rând a Germaniei, o țară care a demarat un vast proces de închidere a centralelor nucleare.

Însă inițiativa deranjează multe țări. Începând cu Statele Unite care avertizează că Nord Stream 2 înseamnă dependența energetică a Europei față de Moscova. Washingtonul are în vedere aplicarea de sancțiuni împotriva protagoniștilor.

„Nu am făcut încă uz de toate instrumentele care permit stoparea acestui proiect”, a avertizat Gordon Sondland, ambasadorul american pe lângă Uniunea Europeană. „Nu dorim să avem un actor capabil să închidă robinetul de gaz pentru aliații noștri și să survină o criză politică în plină iarnă.”

De fapt, Nord Stream 2 este o armă politică, arată o analiză a Le Point. Mai întâi, pentru că Germania va importa de acum încolo două treimi din necesarul său de gaze de la colosul rus Gazprom.

Apoi, pentru că Ucraina se va trezi privată de 2,8 miliarde de dolari în redevențe anuale legate de tranzitul de gaz actual operat pe teritoriul său. Pierderea reprezintă 3% din PIB-ul său. Un lucru care încântă Kremlinul, conștient că orice gaură în trezoreria Kievului fragilizează echipa de la putere.

Polonia, un alt mare adversar al proiectului Nord Stream 2, vede chiar în acesta o amenințare la adresa securității Poloniei.

„În momentul în care Rusia nu va mai avea nevoie de vecina sa pentru a-și tranzita gazul, ce îl va împiedica pe Vladimir Putin să mărșăluiască spre Kiev?”, s-a întrebat premierul Mateusz Morawiecki, cu ocazia unei conferințe de presă la Hamburg.

Mai mult, Varșovia consideră că și NATO este o țintă. „Rușii vor profita pentru a patrula în toată Baltica”, avertizează ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz.

Argumente susținute și de Donald Trump. Care are și un interes comercial. Într-adevăr, președintele american încearcă să găsească noi debușeuri pentru gazul natural produs de companiile din Statele Unite și care până acum s-au limitat la piața sud-americană și asiatică.

Însă canceara Angela Merkel este neclintită. Ea și-a reafirmat sprijinul pentru proiect, cu ocazia unei întâlniri din august cu Putin.

Aprovizionarea din Statele Unite ar însemna construirea unui terminal maritim, ceea ce ar face gazele mai scumpe.

Cu toate acestea, în Germania opoziția față de Nord Stream 2 este tot mai mare. Într-o scrisoare deschisă, 90 de parlamentari i-au cerut lui Merkel să renunțe la proiect.

„Creați o falie între membrii UE într-o perioadă în care este nevoie mai mult ca oricând de coeziune”, scriu ei. În afară de Polonia, tabăra opozanților grupează țările baltice, Marea Britanie și Danemarca, car refuză să permită trecerea conductei prin apele lor teritoriale.

Franța nu a adopat încă o poziție tranșantă. Incomodată de relația sa privilegiată cu Germania și de participarea la proiect a companiei franceze Engie, cu o participație de 10%.

Până vor fi aplicate primele sancțiuni americane, două sute de kilometri de conductă vor fi inaugurate la sfârșitul lui 2019. Probabil în prezența festivă a lui Merkel și Putin.

 

Te-ar putea interesa și: