Numai că, potrivit dreptului internațional, limita spațiului aerian și a apelor teritoriale trebuie să coincidă, arată Departamentul american de Stat. În raport se subliniază că „Din acest motiv, SUA recunosc un spațiu aerian care se întinde pe șase mile.

Grecia și SUA nu au un punct de vedere comun în această privință”. În același raport se precizează că SUA încurajează Grecia și Turcia să își soluționeze pe căi pașnice diferendele legate de granițele maritime, cu respectarea dreptului internațional.

Răspuns și pentru Congres

Grecia, care și-a proclamat în mod unilateral, printr-un decret regal emis în 1930, spațiul aerian deasupra Mării Egee ca fiind de 10 mile, susține că zborurile avioanelor de luptă turcești efectuate în spațiul cuprins între șase și 10 mile reprezintă o „încălcare” a dreptului internațional. Potrivit presei grecești, Congresul SUA a cerut Departamentului american de Stat, în cadrul legii privind „Cooperarea de Securitate și Energetică în Mediterana de est”, document anti-turcesc adoptat anul trecut, să prezinte lista „încălcărilor” turcești a spațiului aerian grecesc (de 10 mile) din 1 ianuarie 2017 și până în prezent.

Însă Departamentul american de Stat a anunțat că nu va prezenta o asemenea listă.

Inițiatori ai proiectului de lege privind „Cooperarea de Securitate și Energetică în Mediterana de est” au fost senatorii Robert Menendez și Marco Rubio.

Oruç Reis și-a extins notificarea Navtex

Nava de cercetare seismică Oruç Reis, care continuă activitățile de prospecțiune în Mediterana de est, și-a prelungit până pe 23 noiembrie notificarea Navtex. Potrivit acesteia, Oruç Reis își va continua activitatea în zonele nou stabilite.

Oruç Reis, care a fost trimisă în Mediterana de est pe 12 octombrie pentru a efectua cercetări seismice, își desfășoare neîncetat de atunci activitatea.

Declarații din partea ministerului de Externe

Ministerul turc de Externe a răspuns acuzațiilor Atenei conform cărora prin noul Navtex, „este încălcat platoul continental al Greciei”. Într-o declarație scrisă se arată că reacția Greciei „se bazează pe pretenții maximaliste asupra frontierei maritime, contrare dreptului și uzanțelor internaționale”. Pentru soluționarea problemei se arată că guvernul de la Atena „trebuie să răspundă în mod pozitiv apelurilor la un dialog necondiționat”. (Rador)