Editura Evenimentul si Capital

„Hristos a Înviat! Şi pentru mine şi pentru ţine, pentru noi toţi“

13-03/bichir_01-465x390
Autor: | | 26 Comentarii | 1718 Vizualizari

În poezia „La Paşti“, George Coşbuc spunea: „Biserica, pe deal mai sus, / E plină astăzi de lumina, / Că-ntreagă lume este plină / De-acelaşi gând, din cer adus / În fapta noastră ni e soarta / Şi viaţă este tot, nu moartea (...) Sunt Paștile! Nu plânge mamă!“.

În aceste zile de sărbătoare, orice suferinţă, orcat de mare ar fi, este pătrunsă de puterea şi lumina lui Hristos Care dă sens vieţii noastre. E o sărbătoare a luminii, iar slujba Învierii începe cu invitaţia „veniţi de luaţi lumina!“. Lumina sufletească ne radiază-n inimi. Poate de aceea este bine să ne amintim de cei bolnavi, de cei săraci, de cei bătrâni, de cei nevoiaşi, de cei întristaţi şi necăjiţi, de cei îndoliaţi sau îndureraţi, după cum spunea şi Patriarhul Daniel în una din pastoralele sale ca Intaistatator al Bisericii Ortodoxe Române.

Evanghelia trebuie predicată şi prin fapte. Prin Ortopraxie, cum este denumită ea teologic şi care înseamnă astăzi într-un limbaj concret, acela al iubirii faţă de semenii noştri. Faţă de cei care stau în orfelinate, în spitale, în penitenciare, case de bătrâni. Ce poate fi mai minunat decât să le aduci o rază de speranţa, o bucurie, o lumina în viaţă lor de Paşte?

Singurul criteriu al Judecăţii de Apoi, după cum ne spune Sfântul Apostol Matei: „Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit. Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Ţine? Iar împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui“.

Credinţă fără fapte este stearpă, nu are consistentă. Rămâne declarativă şi găunoasă. Paştele sau Învierea Domnului Hristos este o sărbătoare a bucuriei, a luminii pentru toţi credincioşii. Nu doar pentru noi cei care, de bine de rău, avem cu ce să ne ducem traiul de pe-o zi pe altă, avem un culcuş al nostru, un acoperiş deasupra capului şi ne putem bucură de dragostea familiei. Rămân însă mulţi - Doamne, prea mulţi - oameni pentru care Hristos rămâne un străin. Pentru că nimeni nu le calcă pragul să-L vestească. Oameni bătrâni, bolnavi, orfani şi văduve, care par a avea soarta pecetluită în această lume din ce în ce mai haina. Nu facem un efort prea mare dacă vom deschide uşa acestor oameni, îi vom ajută după puteri şi îi vom încuraja: „Hristos a Înviat! Şi pentru mine şi pentru ţine, pentru noi toţi“. Atunci ne vom simţi într-adevăr luminaţi sufleteşte, bucuroşi pentru fapta cea bună făcută. Pentru că totul e trecător, doar binele e o prezenţa veşnică în inimile noastre. Iar numai Învierea da sens Crucii, da sens jertfei, da sens vieţii noastre întregi.

El este romanul cu cea mai are PENSIE din tara! Suma URIASA pe care o primeste de la stat in fiecare luna

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI