Daniel Zamfir: Hotărârea CCR pe darea în plată va afecta toate contractele, nu numai cele bancare

Curtea Constituţională a publicat, după aproape trei luni de zile, motivarea deciziei referitoare la legea privind darea în plată a imobilelor. Senatorul Daniel-Cătălin Zamfir, iniţiatorul acestei legi, a declarat, pentru Mediafax, că acestă decizie va afecta toate contractele legate de cursul valutar, nu doar cele bancare.

„Impactul este unul extraordinar pentru că vor fi afectate toate contractele, nu doar cele bancare. Pot fi orice fel de contracte: de utilităţi, cele de leasing sau de telefonie mobilă etc. Dacă sare mult euro, cei care au contracte de leasing sau de telefonie, în momentul în care se crează un dezechilibru contractual pot cere reechilibrarea prestaţiilor. Sunt afectate toate contractele care sunt raportate la cursul valutar. De ce? Fiindcă se prezumă că un contract este de bună credinţă şi echitabil. Orice contract care devine dezechilibrat trebuie echilibrat. Asta spune Curtea. Pentru că impreviziunea, aşa cum o numeşte Curtea, practic face ca atunci când există un dezechilibru contractual între cele două parţi, este obligatoriu pentru cealaltă parte să reechilibreze „prestaţiile”, aşa cum explică Curtea Constituţională. Reechilibrarea prestaţiilor este una obligatorie şi trebuie adaptată la noile condiţii economice”, spune Zamfir.

Senatorul susţine că, în cazul celor cu credite în franci elevţieni şi în euro, care au fost afectaţi de devalorizarea leului, băncile trebuie să renegocieze contractele.

„Devalorizarea este o stare de impreviziune, care este cauzată de factori externi şi care nu a fost prevăzută în contract deoarece nimeni nu ştia cât o să crescă valutele. Ca atare cei cu credite în euro sau franci elveţieni pot cere băncilor să renegocieze contractele, iar băncile sunt obligate să reechilibrareze prestaţiile sau să închidă contractul. Băncile sunt obligate să renegocieze contractul, iar dacă nu se ajunge la o înţelegere se dă în plată”, explică Daniel-Cătălin Zamfir. 

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Însă, în cazul celor care şi-au pierdut locul de muncă şi nu mai poţi plăti ratele, aceştia trebuie să apeleze la instanţă, care va constata acea impreviziune. „Judecătorul va decide dacă ţi-ai pierdut locul de muncă din cauza ta, că te-ai dus beat la serviciu sau s-a restructurat compania. Magistratul va hotărâ dacă dezechilibrul ţi s-a datorat sau nu”, detaliază iniţiatorul Legii dării în plată.

În motivarea sa, Curtea Constituţională a României (CCR) consideră că Legea privind darea în plată nu se poate aplica în cazul în care debitorii au fost deja executaţi silit şi imobilul care garantează creditul a fost deja vândut de către creditor, potrivit unei motivări a Curţii, publicată în Monitorul Oficial, citate de profit.ro.

La jumătatea lunii octombrie, CCR a decis că două articole din Legea dării în plată, promulgată deja de preşedinte, sunt neconstituţionale. Judecătorii au contestat sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”, care va fi eliminată. De asemenea, Dorneanu a precizat că instanţa judecătorească va verifica condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. „De aici încolo, instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii”, a spus atunci preşedintele CCR, Valer Dorneanu. 

„Marea carte” se va juca însă când CCR va dezbate contestaţiile privind retroactivitatea legii. Dacă CCR va decide că prevederea e neconstituţională, aşa cum au sesizat băncile, atunci toată legea va deveni inutilă. 

Raiffeisen a susţinut în faţa Curţii că i se încalcă dreptul la proprietate şi că legea încalca principiul neretroactivităţii legii, pentru că se aplică şi creditelor în derulare.